Locuitorii din Nămoloasa, în frunte cu primarul şi preotul, şi-au sărbătorit duminică cel mai în vârstă locuitor al comunei * Deşi nu ştie dacă există un secret care să-ţi prelungească viaţa, aniversata crede că munca în aer liber şi cumpătarea în toate sunt lucrurile care au ajutat-o să ajungă la 102 ani
Povestea vieţii ei contrazice aproape toate convingerile moderne referitoare la longevitate. Născută pe 21 iulie 1911, Despina Niţu a rămas de mică fără tată, după ce acesta şi-a pierdut viaţa în Primul Război Mondial. După 20 de ani, a venit rândul celui de-Al Doilea Război Mondial să-i ceară tributul. Deşi nu la fel de dureros ca primul, ea a fost nevoită să-şi crească singură copiii, cât timp soţul său a luptat pe front. Din fericire, el s-a întors teafăr acasă. Au urmat anii grei ai colectivizării şi mai apoi munca aproape neplătită la CAP (cooperativa agricolă de producţie). "Nu s-a dat niciodată în lături de la munca cu sapa", ne spune Stanca, fiica care are acum grijă de sărbătorită.
Câteva decenii mai târziu, la Revoluţia din '89, Despina Niţu era deja străbunică. Anii au trecut şi numărul strănepoţilor şi chiar al străstrănepoţilor a crescut. Acum, nimeni nu mai ştie pe dinafară câţi sunt. Numărul lor este, cu siguranţă, de ordinul zecilor, dacă ne gândim că are 20 de nepoţi.
"Niciun părinte nu ar trebui să trăiască mai mult decât copilul său"
102 ani de viaţă înseamnă însă şi o mare de suferinţă, regrete, resemnări şi necazuri. Mamă a opt copii, Despina Niţu a trăit până acum de şase ori drama îngropării propriilor copii. De la moartea soţului, în anul 1978, a trecut deja o viaţă de om. I-au mai rămas acum alături două fiice. Una trăieşte la Bucureşti, iar cealaltă la Nămoloasa şi are grijă de mama sa. După zeci de ani de muncă grea la CAP, Despina Niţu trăieşte acum dintr-o pensie de doar 350 de lei, la care se adaugă o mică indemnizaţie de pe urma faptului că soţul ei a fost veteran de război.
Omul care arunca la ţintă cu piciorul
Povestea unuia dintre fiii Despinei Niţu ar putea oricând să facă subiectul unui articol separat. Născut fără braţe, el s-a obişnuit să facă totul cu ajutorul piciorului. Nu doar că mânca fără probleme cu ajutorul degetelor de la picior, dar putea face invidios pe oricine la aruncatul securii, pentru că nimerea de fiecare dată ţinta fără greş.
Sărbătorită de toată comuna
Duminică, după slujba de la biserică, preotul din comună, alături de mai mulţi săteni, printre care şi foste colege de CAP ale sărbătoritei, au mers acasă la Despina Niţu. După ce preotul a ţinut un scurt serviciu religios, sărbătorita a fost felicitată de toţi cei prezenţi. "Pe lângă tortul pregătit de ziua ei, am încercat şi noi să îi oferim un mic ajutor bănesc, în valoare de 300 de lei", a spus Adrian Răsmeriţă, primarul din comună. În vreme ce Despina Niţu se uită în urmă la peste un secol de viaţă, în altă casă din comună trăieşte cel mai tânăr locuitor al ei - un bebeluş născut în urmă cu doar patru zile la Maternitatea din Focşani.
