Jurnalista Natalia Morar, care a fost printre organizatorii acţiunii de protest din 6 aprilie împotriva victoriei comuniştilor la alegerile parlamentare care avuseseră loc cu o zi mai devreme, este în arest la domiciliu.
Soţul Nataliei Morar, Ilia Barabanov, scrie pe blogul jurnalistei că aceasta nu se ascunde de nimeni. "Natalia Morar nu a fugit în România şi nici nu s-a refugiat pe teritoriul Ambasadei SUA. La prima solicitare, imediat ce a venit citaţia, ea s-a prezentat de bunăvoie la Procuratura Generală şi a răspuns la toate întrebările", relatează Ilia Barabanov.
Potrivit lui Barbanov, în prezent se fac investigaţiile, iar dosarul intentat jurnalistei ţine de articolul 285 din Codul Penal al Republicii Moldova – organizarea de dezordini în masă. "Natalia nu-şi recunoaşte vina. Şi sperăm că în urma unor investigaţii obiective toate pretenţiile formulate faţă de ea vor dispărea. Ea nu este în închisoare, ci doar în arest la domiciliu, cu mama şi fratele şi nu are voie să comunice decât cu rudele foarte apropiate”, mai scrie Ilia Barabanov.
Acesta îi roagă pe toţi prietenii să nu o sune pe jurnalistă în următoarele zile, să nu-i trimită SMS-uri şi nici mesaje electronice.
Într-un interviu acordat postului de radio Eho Moskvî, Barabanov este de părere că durata arestului la domiciliu pentru Natalia Morar nu va depăşi zece zile.
Declaraţiile lui Ilia Barabanov sunt contrazise însă chiar de Natalia Morar, care este citată miercuri de cotidianul britanic The Guardian cu declaraţia că este obligată să doarmă în fiecare noapte în altă parte, pentru ca poliţia să nu o găsească. Jurnalista a spus că nu a dormit de două nopţi şi se mută din apartament în apartament, ca să nu fie găsită de poliţie. "Îmi supraveghează casa, a mea şi pe cea a mamei mele. Au intrat în apartamentul meu fără mandat de percheziţie. Dacă mă găsesc, mă vor aresta, iar ce se va întâmpla apoi, nu ştie nimeni. Nu am mai vorbit la telefon şi nici nu m-am mai conectat la internet de două zile, de frică să nu-mi dea de urmă". Este "o ironie", a spus ea, remarcând că uneltele de care s-a folosit pentru a lansa ceea ce analiştii au numit "Revoluţia Twitter" ar putea fi acum folosite de poliţie pentru a o găsi.
Protestele din 6 aprilie au început după o discuţie pe care Morar a avut-o cu şase prieteni într-o cafenea din Chişinău. "Discutam despre ce ar trebui să facem în legătură cu alegerile parlamentare care avuseseră loc cu o zi înainte, despre care eram siguri că au fost fraudate", a spus Morar. Alegerile au fost câştigate de comuniştii aflaţi la putere cu un rezultat peste aşteptări. "Am decis să organizăm în aceeaşi zi un flash mob folosind Twitter, reţele de socializare şi SMS-uri", povesteşte ea. "Ne aşteptam la cel mult două sute de oameni, prieteni, prieteni de-ai prietenilor şi colegi", a spus ea, explicând că Moldova nu are o istorie recentă de proteste de masă. "Când ne-am dus în piaţă, erau 20.000 de oameni. Nu ne-a venit să credem".
Demonstraţiile au continuat paşnic luni, dar a doua zi, în lipsa unei reacţii a Guvernului, protestatarii nemulţumiţi au devastat clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei. "Nu numai că am subestimat puterea Twitter şi a internetului, dar am subestimat şi furia explozivă a tinerilor faţă de politicile guvernului şi fraudele electorale", a spus Morar.
Republica Moldova este cea mai săracă ţară din Europa, iar un mare număr de tineri lucrează sau studiază în străinătate. "Discrepanţa dintre ceea ce văd şi învaţă acolo şi ce văd când se întorc în Moldova a devenit prea mare", explică Morar.
În pofida controverselor cu privire la pagubele produse, Morar este "mândră de tinerii moldoveni" pentru că au fost curajoşi şi au ieşit în stradă. Autorităţile moldovene au stabilit ca voturile să fie renumărate. "Protestele tinerilor au fost cele care au forţat guvernul să facă asta. Acum este rândul politicienilor de opoziţie să preia iniţiativa".
Morar a fost expulzată din Rusia în 2007, după o serie de articole în care acuza înalţi oficiali de la Kremlin, inclusiv pe Aleksander Bortnikov, actualul şef al serviciilor secrete ruse, că se află în spatele asasinării lui Andrei Kozlov, şeful adjunct al Băncii Centrale şi un activist împotriva spălării de bani.
