SCANDAL pe sistemul de IRIGAŢII din Bădălan. Fermierii, în pericol SĂ PIARDĂ MILIOANE DE EURO
Foto: Foto: Teodora Miron

SCANDAL pe sistemul de IRIGAŢII din Bădălan. Fermierii, în pericol SĂ PIARDĂ MILIOANE DE EURO
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Supărare mare pentru agricultorii din zona Bădălan, care s-au trezit în plin scandal. Miza este sistemul de irigaţii din zonă. Povestea lor este veche, dar nici până acum nu şi-a găsit rezolvare. Totul a început în 2004, când firma Agrogal a fost privatizată. Aceasta a fost preluată, după cum spun oamenii, cu patru milioane de euro, iar în contractul de privatizare nu este menţionat decât faptul că Agrogal deţine aproximativ 5.000 de hectare de teren, nu şi că ar avea drept de proprietate asupra sistemului de irigaţii. Timp de zece ani, reprezentantul firmei Agrogal nu i-a deranjat prea tare pe vecinii lui, mici fermieri care îşi desfăşoară activitatea în zonă, însă de la o vreme scandalul este în escaladare.

Despre începuturile conflictului ne-a vorbit Daniel Ciuhureanu, unul dintre fermierii afectaţi. "În 2004, când s-au făcut actele, Agrogalul trebuia să predea reţeaua de irigaţii ANIF-ului, care trebuia să o preda Organizaţiei Utilizatorilor de Apă Grindu-Prut. Nu s-a făcut acest lucru, fie din rea voinţă, fie a fost făcut caietul de sarcini cu dedicaţie. Peste câţiva ani, Giovanni Glandi, cumpărătorul Agrogal, a zis că el este proprietarul acestei reţele. Când s-a pus în discuţie modernizarea staţiei, dumnealor şi-au modernizat singuri cele două staţii, cu fonduri europene. Au simţit probabil că e rost de făcut bani şi ne-au spus că vor să modernizeze ei toată reţeaua, motiv pentru care ne fac o ofertă de preluare a staţiei, ei fiind minoritari în organizaţia noastră. Membrii organizaţiei, printre care mă număr şi eu, nu au fost de acord cu preluarea, pentru că el s-a comportat brutal cu noi. Când ne-am lovit de refuzul lui de modernizare, ne-am adresat în instanţă. L-am dat în judecată în luna mai anul acesta, dar procesul merge foarte greu. El susţine că sunt ale lui, deşi în momentul în care a cumpărat trebuie să le predea către ANIF. Noi i-am studiat contractul de privatizare şi nu există vreo referire la faptul că a cumpărat şi conducta. Am făcut o grămadă de adrese către Prefectură, minister, ADS, dar nu ne-a ajutat nimeni”, ni s-a plâns fermierul.

Investiţii cu fonduri europene

Cum nu s-a ajuns la nicio înţelegere, oamenii s-au trezit cu mai multe persoane pe proprietatea lor, care au început să taie sistemul de irigaţii. „Bunul este în litigiu, iar ei şi-au permis să vină şi să-l distrugă. Noi plătim apa la ANIF, care ne pompează din Prut până la staţia de punere sub presiune, iar organizaţia plăteşte utilităţile. În esenţă, ce n-au reuşit să distrugă hoţii vor distruge italienii şi românii, cu ajutorul autorităţilor. S-au investit peste 20 de milioane de euro, bani europeni şi de la statul român, bani care sunt acum în pericol”, ne-a mai spus Daniel Ciuhureanu.
În aceeaşi situaţie s-a trezit şi Aurelia Barac, inginer agronom de peste 30 de ani. „Am fost anunţată în această dimineaţă că domnul italian Glandi Giovanni vrea să ne taie antenele, ca să nu mai putem iriga. A trimis o formaţie, cu sudori şi buldozer, să le taie. Aceste antene trec pe proprietatea privată, care se întind pe aproximativ 4.000 de hectare. A luat decizia asta ca să-i rămână lui pământul. Noi avem instalaţii de irigat. I-am prins aici şi am chemat şi eu oameni, înarmaţi cu cozi de sapă, ca să îi alung de pe proprietatea mea. Întâi vrea să ne ia apa şi apoi ne va lua şi terenurile. Dacă nu vom avea apă, vom da faliment şi va rămâne doar italianul”, ne-a spus Aurelia Barac.

Valoarea terenului - sistemul de irigaţii

Acţiunea de distrugere a sistemului de irigaţii, pornită ieri dimineaţă, a fost oprită de micii fermieri. Cu toate acestea, oamenii nu s-au liniştit şi se gândesc cu groază la ce s-ar putea întâmpla dacă terenurile lor n-ar mai fi irigate. „O să fim nevoiţi să tragem cu pompele direct din canal. Metoda actuală este cea mai ieftină. Dacă vom ajunge să tragem apa din canalele magistrale cu motopompe, vom ajunge la un cost cel puţin dublu. Acum plătim 260 de lei pe mia de metri cubi de apă”, ne-a spus Daniel Ciuhureanu.

"S-a ajuns la o situaţie de nedescris. Cea mai mare valoare pe care o au terenurile astea este faptul că sistemul de irigaţii a fost păstrat intact. Atâta timp cât avem apă, avem producţie şi putem să supravieţuim. S-au făcut investiţii foarte mari. Eu, personal, am în derulare un proiect de 1.600.000 de euro, cu fonduri europene, şi sunt undeva la mijlocul proiectului. Fără apă, totul se dărâmă. Noi am însămânţat o cultură de ceapă, care va fi recoltată anul viitor în iunie. Solul este uscat şi fără apă nu faci nimic. Dacă se ajunge la situaţia de a se tăia sistemul de irigaţii, nu am cu ce să duc la capăt proiectul. Nu am susţinerea financiară şi voi fi nevoit să dau banii înapoi, cu dobânzi şi penalităţi”, ne-a declarat Ionuţ Axente.

Agrogal acuză "taxa pe stâlp"

Managerul firmei Agrogal are, însă, un punct de vedere total diferit de cel al fermierilor. "Pe toată balta, terenul ADS-ului pe care îl gestionăm noi şi terenurile proprietarilor, instalaţia de irigat subterană este în proprietatea şi administrarea Agrogal. Au fost cumpărare prin licitaţie cu strigare, odată cu cumpărarea Agrogal. După ce guvernul a introdus taxa pe stâlp şi noi trebuie să plătim impozit pe aceste active, nu-i mai putem lăsa să se folosească gratuit de instalaţii, cum am făcut zece ani. Dacă nu le percep chirie, vine ANAF-ul în control şi îmi spune că nu am vrut să recuperez banii firmei. Nu a intrat nimeni pe terenurile lor. Drumul pe care era utilajul este al nostru. Ei se aflau, de fapt, pe terenul nostru. Drumul este în administrarea noastră şi toate intrările sunt private. Dacă eu interzic, nimeni nu mai intră în baltă. Cei care au făcut caietul de sarcini nu au prevăzut drumuri şi pentru proprietarii din zonă. Conflictul nu este generat de noi, ci de noua lege. I-am notificat să încheie contracte de închiriere, pe o sumă modică. Unii au venit, au făcut contracte, însă alţii vor totul gratuit", ne-a declarat Dragomir Dumitrache, managerul Agrogal.
În ediţiile viitoare vom reveni cu amănunte legate de dedesubturile juridice ale scandalului dintre cele două părţi.

Citeşte şi:

Sătenii, supăraţi foc şi pară pe un fermier italian, la Măstăcani!

Citit 3694 ori Ultima modificare Miercuri, 03 Septembrie 2014 17:21

6 comentarii

  • postat de RI
    Vineri, 05 Septembrie 2014 13:25
    81.12.150.***
    CU BARCEANU PETRU director la ANIF SI CU AVENTURIERI LA conducerea AGRICULTURII din GALATI NU -SI MAI REVINE SISTEMUL DE IRIGAT SI TRAIM IN BALARII.
    0
    2
    Raportează
  • postat de Marian
    Joi, 04 Septembrie 2014 14:58
    109.166.142.***
    Fiecare a scris despre ce il doare . Nimeni nu s-a referit la problema din articol . Nu stim ce parere are ANIF, ADS, DA Galati . Asa cum majoritatea amanajarilor de irigatii functionale au ajuns pe alte maini , asa s-a inamplat si la Agrogal . Sunt tare curios, daca s-ar pune problema ca toate amenajarile predate la OUAI sa se intoarca la ANIF, cu ce s-ar mai alege ANIF ul si cine ar mai plati ce nu mai exista .
    0
    3
    Raportează
  • postat de relu
    Joi, 04 Septembrie 2014 09:59
    109.166.131.***
    noi suntem producatori si platim licenta pentru locul unde vinde in piata de gros si nu avem nici o facilitate,acoperisul unde avem licenta este spart si ne ploua vine toamna si odata cu ia incep si ploile si atunci sa te tii toata marfa va fi murata la toalete nu se gaseste sapun platim o gramada de bani pe aceasta licenta si nu avem nici un avantaj cand intram cu marfa trebuie sa platim sa platesti pe luna 500 de ron este inadmisibil .
    0
    2
    Raportează
  • postat de dana
    Joi, 04 Septembrie 2014 06:56
    5.13.238.***
    Afara cu macaronarul sa plece in italia sa faca legi la el in tara ,iar noi sa ne ajutam galatenii nostri ,managerului un sut in fund ca Badalanul nui a lor si nici comuna nui cum scria la televizor ,ne-au incalecat strainii si tacem in banca noastra, cei din agricultura cum permit asa ceva? magistratii de ce nu tin cu ai nostrii sa dezbata mai repede procesele?
    1
    9
    Raportează
  • postat de PSD Sucks Hard
    Joi, 04 Septembrie 2014 00:14
    5.13.198.***
    Poate scrieti un articol despre cum a fost posibil sa ia un italian 5000 ha in Badalan.Sa fie pe filiera PSD:condamnatul pentru coruptie Nastase Adrian,Nica Dan si Saghian????Sa fi fost pe baza de parandarat???Sa-i tina spatele italianului PSD-ul???....zic si eu ;)
    1
    19
    Raportează
  • postat de Florin
    Joi, 04 Septembrie 2014 00:06
    5.13.171.***
    Pe când o ordonanţă de urgenţă care să oblige primarii să atragă măcar o investiţie în timpul mandatului?

    Guvernul a adoptat săptămâna trecută o ordonanţă de urgenţă care permite migraţia primarilor pentru 45 de zile fără ca aceştia să-şi piardă mandatul, după ce iniţial proiectul prevedea un termen de zece zile pentru ca aleşii să-şi aleagă partidul. Ordonanţa, susţinută de Victor Ponta, a atras zeci de critici, opoziţia se pregăteşte de o moţiune de cenzură pe această temă, care pare să devină un prim subiect fierbinte al toamnei, dar un subiect cu tentă electorală care nu va rezolva, indiferent de deznodământ, problemele reale ale comunităţilor locale.

    Ziarul Financiar a început în acest an un proiect editorial, Economia judeţelor la raport, care şi-a propus să aducă în prim-plan situaţia economică şi socială din fiecare judeţ. Cifrele înregistrate în jumătate din judeţele ţării, în care practic companiile nu reuşesc să adune împreună 2 mld. euro (cât vând Carrefour şi Auchan în România) arată dezastrul în care se află o parte a ţării şi sunt un răspuns simplu la întrebarea de ce pleacă românii din Botoşani, Bistriţa, Mehedinţi, Vaslui sau Galaţi din ţară!

    În Galaţi cifrele oficiale indică o scădere a populaţiei cu 20% faţă de ultimul recensământ, un şomaj de 10%, un număr de pensionari mai mare decât cel al salariaţilor, o pondere de numai 20% a angajaţilor în numărul total de locuitori din judeţ. Pe site-ul prefecturii, informaţiile despre economie sunt din 2007, iar pe site-ul primăriei singura trimitere către economie este un link la un parc industrial.

    Oraşul polonez Gdynia, comparabil cu municipiul Galaţi ca populaţie (în jur de 240.000 de locuitori), un important port la Marea Baltică, are pe site-ul propriu o rubrică extrem de vizibilă „Invest in Gdynia!“ cu informaţii despre reţeaua de transport, autostrăzi, centre de afaceri, parcuri industriale, dar şi despre calitatea vieţii locuitorilor.

    ...

    Până când atragerea de investiţii de la zero nu va deveni un obiectiv al fiecărui primar, până când oraşele nu se vor „bate“ între ele ca să atragă un investitor, până când primarii nu vor da socoteală pentru că au trecut peste ei mandate consecutive fără să construiască o grădiniţă, o şcoală, un spital, fără să atragă cel puţin o fabrică cu 20 de angajaţi, până atunci România va rămâne un furnizor de forţă de muncă pentru ţările dezvoltate din Europa. Iar la noi vor continua dezbaterile despre ordonanţa de urgenţă privind migraţia primarilor. Ordonanţa legată de investiţii nu interesează pe nimeni!

    O comparatie interesanta intre Galati si un oras din Polonia in editorialul zf!

    http://www.zf.ro/opinii/pe-cand-o-ordonanta-de-urgenta-care-sa-oblige-primarii-sa-atraga-macar-o-investitie-in-timpul-mandatului-13192966
    0
    6
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.