Supărare mare pentru agricultorii din zona Bădălan, care s-au trezit în plin scandal. Miza este sistemul de irigaţii din zonă. Povestea lor este veche, dar nici până acum nu şi-a găsit rezolvare. Totul a început în 2004, când firma Agrogal a fost privatizată. Aceasta a fost preluată, după cum spun oamenii, cu patru milioane de euro, iar în contractul de privatizare nu este menţionat decât faptul că Agrogal deţine aproximativ 5.000 de hectare de teren, nu şi că ar avea drept de proprietate asupra sistemului de irigaţii. Timp de zece ani, reprezentantul firmei Agrogal nu i-a deranjat prea tare pe vecinii lui, mici fermieri care îşi desfăşoară activitatea în zonă, însă de la o vreme scandalul este în escaladare.
Despre începuturile conflictului ne-a vorbit Daniel Ciuhureanu, unul dintre fermierii afectaţi. "În 2004, când s-au făcut actele, Agrogalul trebuia să predea reţeaua de irigaţii ANIF-ului, care trebuia să o preda Organizaţiei Utilizatorilor de Apă Grindu-Prut. Nu s-a făcut acest lucru, fie din rea voinţă, fie a fost făcut caietul de sarcini cu dedicaţie. Peste câţiva ani, Giovanni Glandi, cumpărătorul Agrogal, a zis că el este proprietarul acestei reţele. Când s-a pus în discuţie modernizarea staţiei, dumnealor şi-au modernizat singuri cele două staţii, cu fonduri europene. Au simţit probabil că e rost de făcut bani şi ne-au spus că vor să modernizeze ei toată reţeaua, motiv pentru care ne fac o ofertă de preluare a staţiei, ei fiind minoritari în organizaţia noastră. Membrii organizaţiei, printre care mă număr şi eu, nu au fost de acord cu preluarea, pentru că el s-a comportat brutal cu noi. Când ne-am lovit de refuzul lui de modernizare, ne-am adresat în instanţă. L-am dat în judecată în luna mai anul acesta, dar procesul merge foarte greu. El susţine că sunt ale lui, deşi în momentul în care a cumpărat trebuie să le predea către ANIF. Noi i-am studiat contractul de privatizare şi nu există vreo referire la faptul că a cumpărat şi conducta. Am făcut o grămadă de adrese către Prefectură, minister, ADS, dar nu ne-a ajutat nimeni”, ni s-a plâns fermierul.
Investiţii cu fonduri europene
Cum nu s-a ajuns la nicio înţelegere, oamenii s-au trezit cu mai multe persoane pe proprietatea lor, care au început să taie sistemul de irigaţii. „Bunul este în litigiu, iar ei şi-au permis să vină şi să-l distrugă. Noi plătim apa la ANIF, care ne pompează din Prut până la staţia de punere sub presiune, iar organizaţia plăteşte utilităţile. În esenţă, ce n-au reuşit să distrugă hoţii vor distruge italienii şi românii, cu ajutorul autorităţilor. S-au investit peste 20 de milioane de euro, bani europeni şi de la statul român, bani care sunt acum în pericol”, ne-a mai spus Daniel Ciuhureanu.
În aceeaşi situaţie s-a trezit şi Aurelia Barac, inginer agronom de peste 30 de ani. „Am fost anunţată în această dimineaţă că domnul italian Glandi Giovanni vrea să ne taie antenele, ca să nu mai putem iriga. A trimis o formaţie, cu sudori şi buldozer, să le taie. Aceste antene trec pe proprietatea privată, care se întind pe aproximativ 4.000 de hectare. A luat decizia asta ca să-i rămână lui pământul. Noi avem instalaţii de irigat. I-am prins aici şi am chemat şi eu oameni, înarmaţi cu cozi de sapă, ca să îi alung de pe proprietatea mea. Întâi vrea să ne ia apa şi apoi ne va lua şi terenurile. Dacă nu vom avea apă, vom da faliment şi va rămâne doar italianul”, ne-a spus Aurelia Barac.
Valoarea terenului - sistemul de irigaţii
Acţiunea de distrugere a sistemului de irigaţii, pornită ieri dimineaţă, a fost oprită de micii fermieri. Cu toate acestea, oamenii nu s-au liniştit şi se gândesc cu groază la ce s-ar putea întâmpla dacă terenurile lor n-ar mai fi irigate. „O să fim nevoiţi să tragem cu pompele direct din canal. Metoda actuală este cea mai ieftină. Dacă vom ajunge să tragem apa din canalele magistrale cu motopompe, vom ajunge la un cost cel puţin dublu. Acum plătim 260 de lei pe mia de metri cubi de apă”, ne-a spus Daniel Ciuhureanu.
"S-a ajuns la o situaţie de nedescris. Cea mai mare valoare pe care o au terenurile astea este faptul că sistemul de irigaţii a fost păstrat intact. Atâta timp cât avem apă, avem producţie şi putem să supravieţuim. S-au făcut investiţii foarte mari. Eu, personal, am în derulare un proiect de 1.600.000 de euro, cu fonduri europene, şi sunt undeva la mijlocul proiectului. Fără apă, totul se dărâmă. Noi am însămânţat o cultură de ceapă, care va fi recoltată anul viitor în iunie. Solul este uscat şi fără apă nu faci nimic. Dacă se ajunge la situaţia de a se tăia sistemul de irigaţii, nu am cu ce să duc la capăt proiectul. Nu am susţinerea financiară şi voi fi nevoit să dau banii înapoi, cu dobânzi şi penalităţi”, ne-a declarat Ionuţ Axente.
Agrogal acuză "taxa pe stâlp"
Managerul firmei Agrogal are, însă, un punct de vedere total diferit de cel al fermierilor. "Pe toată balta, terenul ADS-ului pe care îl gestionăm noi şi terenurile proprietarilor, instalaţia de irigat subterană este în proprietatea şi administrarea Agrogal. Au fost cumpărare prin licitaţie cu strigare, odată cu cumpărarea Agrogal. După ce guvernul a introdus taxa pe stâlp şi noi trebuie să plătim impozit pe aceste active, nu-i mai putem lăsa să se folosească gratuit de instalaţii, cum am făcut zece ani. Dacă nu le percep chirie, vine ANAF-ul în control şi îmi spune că nu am vrut să recuperez banii firmei. Nu a intrat nimeni pe terenurile lor. Drumul pe care era utilajul este al nostru. Ei se aflau, de fapt, pe terenul nostru. Drumul este în administrarea noastră şi toate intrările sunt private. Dacă eu interzic, nimeni nu mai intră în baltă. Cei care au făcut caietul de sarcini nu au prevăzut drumuri şi pentru proprietarii din zonă. Conflictul nu este generat de noi, ci de noua lege. I-am notificat să încheie contracte de închiriere, pe o sumă modică. Unii au venit, au făcut contracte, însă alţii vor totul gratuit", ne-a declarat Dragomir Dumitrache, managerul Agrogal.
În ediţiile viitoare vom reveni cu amănunte legate de dedesubturile juridice ale scandalului dintre cele două părţi.
Citeşte şi:
Sătenii, supăraţi foc şi pară pe un fermier italian, la Măstăcani!
