* 1 decembrie 1918 - 1 decembrie 2014 * După aproape şase decenii de istorie distorsionată de comunişti, românii au revenit, o dată cu reinstaurarea democraţiei, la Ziua Naţională de 1 Decembrie
"Nu ar fi putut exista 1 Decembrie 1918, ca zi de importanţă istorică pentru România, dacă nu ar fi existat, în prealabil, o conştiinţă naţională a românilor, cu un impact major printre Marile Puteri ale Europei", este de părere prof. Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie Galaţi. La mijlocul secolului al XIX-lea, aceste Puteri au fost nevoite să ţină cont de majoritatea doleanţelor noastre naţionale.
De la Mica la Marea Unire
Împrejurările politice şi sociale din Europa acelei perioade au permis, în anul 1859, Unirea Principatelor Moldova şi Valahia (Mica Unire - n.r.). Totodată, a fost recunoscută şi Independenţa de stat a României din anii 1877-1878. Totul a culminat cu Marea Unire a românilor din afara Regatului României, eveniment istoric petrecut la 1 Decembrie 1918.
Citeşte şi: "Viaţa liberă" te invită să fii patriot/ Scrie-i României!
"Naţiunea română trebuia să trăiască într-un stat naţional, independent, unitar şi indivizibil, deoarece sute de ani românii au trăit separat în provinciile istorice: Moldova (dintre Carpaţi şi Nistru), Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Ardeal, Maramureş şi Bucovina. Semnificaţia istorică a zilei de 1 Decembrie 1918 este dată astfel de crearea României Mari, adică de momentul desăvârşirea unităţii naţionale a poporului român, într-un context internaţional favorabil, în care a primat voinţa naţiunii române", explică prof. Cristian Căldăraru.
Zi naţională în funcţie de regim
Deşi a fost şi este încă unul dintre simbolurile naţionale ale poporului român, regimurile politice de după 1866 au schimbat după bunul plac Ziua Naţională. Odată cu proclamarea lui Carol I ca rege al României (în 1866), data de 10 mai a fost serbată ca Zi Naţională, până la 1 Decembrie 1918. După actul Marii Uniri de la Alba Iulia (1918), 1 Decembrie a devenit Ziua Naţională a tuturor românilor, care au serbat această zi până la instaurarea regimului comunist, atunci când Zi Naţională a devenit 23 august. Însă, după reinstaurarea democraţie (urmare a Revoluţiei române din Decembrie 1989), românii revin la Ziua Naţională de la 1 Decembrie, prin Legea 10 din iulie 1990.
Regimentul 11 Siret, apărătorul Galaţiului
"În ceea ce priveşte contribuţia gălăţenilor la Marea Unire, putem aprecia, printre altele, faptul că Asociaţia „Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor”, înfiinţată la 15 septembrie 1890, la Bucureşti, activa şi la Galaţi, din 26 iulie 1892", mai spune specialistul citat.
Citeşte şi: ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI/ Noii români de la malul Dunării
De asemenea, adaugă prof. Căldăraru, în cadrul luptelor pentru unitatea tuturor românilor, Regimentul 11 Siret de la Galaţi a participat la marile bătălii din Ardeal, Dobrogea şi Moldova (1916-1918). Aceeaşi unitate militară a participat la luptele din 7-8 ianuarie 1918, pentru apărarea oraşului Galaţi, atunci când trupele ruseşti care se retrăgeau de pe frontul din Moldova, ca urmare a ieşirii precipitate a Rusiei din război şi încheierea armistiţiului germano-rus de la Brest-Litovsk (26 noiembrie/3 decembrie 1917), au încercat să ocupe şi să distrugă oraşul.
Nume turnate în asfalt
Străzile Marii Uniri din Galaţi şi Tecuci
Numele a două străzi din municipiul Galaţi fac referire la evenimentul istoric petrecut pe 1 decembrie 1918 la Alba Iulia. Primul este Bulevardul Marea Unire, cunoscut de locuitorii oraşului şi sub numele de bulevardul Falezei. Potrivit consilierului pe probleme culturale Marius Mitrof, strada a fost construită etapizat, fiind finalizată în jurul anului 1980.
O stradă importantă a oraşului, bulevardul Marea Unire se întinde de la Elice până la sensul giratoriu de la intersecţia cu bulevardul Cloşca, în apropierea Grădinii Botanice. "În momentul în care au făcut proiectul, autorităţile intenţionau să facă din bulevardul Marea Unire o autostradă, o cale de legătură între Portul Galaţi şi ieşirea din oraş în partea de vest. A primit actuala denumire după anul 1980", explică Marius Mitrof.
Până la construirea acestei artere rutiere, în zonă erau numeroase poteci ce-şi croiau drum printre vegetaţia crescută în lutul falezei Dunării.
1 decembrie din Micro 40
A doua stradă al cărei nume face trimitere la evenimentul Marii Uniri este 1 Decembrie 1918. Strada se numea iniţial Silozului, pentru că ducea înspre silozul de cereale din Bariera Traian, de pe strada Ştefan cel Mare. După planul de sistematizare a oraşului, strada a rămas să facă legătura între intersecţia de la magazinul General şi cartierul Micro 40. Artera rutieră face legătura între cartierele muncitoreşti (Aurel Vlaicu, I.C. Frimu, Micro 40) construite de către comunişti pentru miile de muncitori aduşi de la ţară pentru a lucra în Combinatul Siderurgic.
"Înainte de ridicarea blocurilor din aceste cartiere, în I.C. Frimu erau doar case. În rest, toată zona era acoperită de păduri. A fost proiectată şi construită în deceniul al optulea al secolului trecut", mai spune specialistul citat.
Şi în municipiul Tecuci există o stradă numită 1 Decembrie 1918. Artera rutieră se numea în trecut Carol I.
AFLĂ PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR GĂLĂŢENE de Ziua Naţională a României
