Peste 1.000 de tineri basarabeni au îmbrăcat capitala României în pânza tricolorului. Aceştia au pornit pe jos, după Marea Adunare Naţională din Chişinău, spre capitala României, pentru a-i revedea pe românii din dreapta Prutului şi pentru a cere unirea cu ţara. La Bucureşti au fost aşteptaţi de câteva mii de români din toate colţurile ţării cu flori, pâine şi sare.
Un drum de o săptămână, prin arşiţă şi furtuni
După şapte zile de mers pe jos, basarabenii, coordonaţi de organizaţia Tinerii Moldovei, au refăcut celebrul Pod de Flori, la graniţa dintre România şi Republica Moldova. Exact ca şi în anii 1990 şi 1991, românii i-au aşteptat pe malul Prutului, pentru a-şi da mâna într-o horă a unirii. „Am înfruntat căldura, am înfruntat furtuna, am mers prin ploaie, ca să vă regăsim aici, la noi acasă, pentru că în România suntem acasă. Noi suntem acelaşi neam, acelaşi popor. Am pornit la drum, conştienţi de faptul că unirea este aproape şi în curând noi o vom înfăptui. Noi suntem cei care am adus această veste în fiecare localitate prin care am trecut. Am scandat lozinci unioniste pentru ca o întreagă ţară să ştie că Republica Moldova vrea unirea”, a mărturisit Olga Crăciun, participantă la „Marşul lui Ştefan cel Mare”.
La Bucureşti s-au întâlnit românii de pretutindeni
În Gara de Nord din Bucureşti au venit români din toată ţara pentru a se întâlni cu tinerii care nu vor să mai existe sârmă ghimpată la Prut. Oamenii au plâns şi nu puteau crede că mai sunt atât de mulţi români care îşi doresc să întoarcă timpul înapoi în 27 martie, 1918. În drumul spre Piaţa Universităţii, bucureştenii s-au alăturat marşului şi au scandat lozinci alături de „Tinerii Moldovei”. „Am plâns, ne-am luat în braţe, au trăit emoţii pe care nu le poţi descrie prin cuvinte. Când am ajuns în Piaţa Universităţii am avut un şoc. Nu mă aşteptam să vină atâţia oameni de toate vârstele. Am văzut copii, am văzut adolescenţi, studenţi şi oameni de vârsta a treia, care ţineau în mână flori şi panglici tricolore. Au venit oameni din toate oraşele României, de voie bună, nesiliţi de vreun partid sau de altcineva. Toţi au venit la Bucureşti pentru a susţine o singură cauză: unirea Basarabiei cu România”, a declarat Adrian Popescu, membru Acţiunea 2012, Filiala Galaţi.
Basarabenii au cerut unirea la Cotroceni
La Bucureşti, basarabenii şi-au propus să adreseze personal preşedintelui României, Klaus Iohannis, o „cerere de unire a Republicii Moldova cu România”, însă şeful statului a fost absent, pentru că se afla într-o vizită oficială la Madrid. Participanţii la marş au fost întâmpinaţi de reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale şi de parlamentarii care fac parte din grupul „Prietenii Unirii” de la Bucureşti. La Cotroceni, atât „Tinerii Moldovei”, cât şi Platforma Unionistă Acţiunea 2012 le-au solicitat preşedintelui României, Parlamentului şi Guvernului înfiinţarea unor instituţii care să stabilească relaţii strânse între România şi Republica Moldova, în vederea urgentării unirii celor două state. Obiectivele unioniştilor sunt crearea unei comisii prezidenţiale pentru a analiza impactul unirii, a unei comisii parlamentare comune România - Republica Moldova, dar şi iniţierea unui oficiu pentru Republica Moldova, care să fie subordonat premierului României. „Nu există dorinţă mai mare în Republica Moldova decât unirea cu România. Aveţi în faţă 1.000 de tineri care au venit pe jos din Republica Moldova. Aveţi aici o oaste veritabilă a lui Ştefan cel Mare, iar oştile lui Ştefan cel Mare au ştiut un singur lucru: să învingă. Am venit aici să învingem, suntem generaţia faptelor. Mergem la Parlament, mergem la Cotroceni. Vocea noastră va fi auzită", a conchis Anatol Ursu, preşedintele organizaţiei "Tinerii Moldovei".
Mitingul de la Bucureşti se numără printre cele mai mare acţiuni unioniste din ultima perioadă. Organizatorii evenimentului au fost Platforma Unionistă Acţiunea 2012, dar şi „Tinerii Moldovei”. Cele două organizaţii sunt independente şi militează pentru unirea Republicii Moldova cu România.
Foto Ruxandra Podlisnic
