Tipografii, magicienii literelor, sunt cei care trudesc toată noaptea pentru ca amatorii de informaţie să poată cumpăra ziare încă de la prima oră a dimineţii. Mai mult decât o revoluţie, tiparul a însemnat o evoluţie pentru omenire. Informaţia "fierbinte", enciclopediile, dicţionarele, cultura de masă, tot ceea ce cunoaştem şi ne ghidează astăzi în viaţă nu ar fost posibile fără presa de tipar. Este astăzi litera electronică la un pas să detroneze litera pe hârtie? Poate că da, poate că nu. Nimic nu va putea, însă, înlocui însă mirosul unei cărţi răsfoite.
Drepturi câştigate pentru cei de azi
Ziua Tipografului este sărbătorită în fiecare an pe 13 decembrie. De ce această zi? În 1918, după Marea Unire, o pată de sânge întuneca România: 600 de tipografi bucureşteni de la Atelierele grafice "Sfetea" şi "Minerva", la care s-au asociat şi mulţi alţi muncitori, umplând periculos centrul Capitalei, au declarat grevă şi au demonstrat pentru lucruri care astăzi ni se par fireşti, în principal pentru ziua de lucru de opt ore şi pentru mărirea salariilor. În Piaţa Teatrului Naţional, celebră pentru victimele din timpul demonstraţiilor acelor vremuri, vânătorii de munte, poliţiştii şi jandarmii au intervenit în forţă, au făcut multe arestări, s-a tras în demonstranţi, iar peste zece tipografi au murit în stradă.
Acum, tipografii sunt cei care îşi armează „tunurile”: rotativele de mare tiraj care aruncă în lume adevăruri crude ale situaţiilor prezente relatate în ziare, alături de informaţiile cele de toate zilele, distracţia, sublimul, dar şi banalul clipei de cerneală.
Le urăm tipografilor noştri, din echipa "Vieţii libere", sănătate şi "La mulţi ani!", cu mulţumiri pentru munca lor, nu întotdeauna ştiută, dar mereu preţuită.
