* Galaţiul îşi comemorează marţi, 22 decembrie, martirii
"Cine-a tras în noi/ În 21 - 22?". Obsedanta întrebare a găsit până astăzi doar răspunsuri parţiale, iar speranţa adusă de Revoluţie a fost înlocuită de dezamăgire, disperare, chiar nostalgie, căci răul vechi este uitat atunci când vin alte rele…
Cândva, poate vor învăţa copiii la şcoală despre o revoluţie explicabilă şi logică, prima revoluţie din lume transmisă live la tv Va fi uşor atunci când nu vor mai exista supravieţuitori să vorbim despre "evenimentele din decembrie" ca despre revoluţie, lovitură de stat sau o mare băşcălie tragică. Momentul de libertate, uşurarea şi schimbarea asumată cu riscul vieţii nu poate să le-o ia nimeni participanţilor reali şi cinstiţi la mişcările de stradă, iar cei morţi, cărora deja se găsesc semeni care să le reproşeze că au adus vremuri stresante în locul ciolanului şi lanţului de dinaine, ei, eroii noştri, reprezintă semnul sigur că A FOST!
Pentru cei din viitor va conta mai puţin întrebarea obsedantă din vremea noastră, "cine-a tras în noi?", şi poate că îşi vor imagina măcar ce a însemnat, în acel Decembrie, clipa de libertate recâştigată după jumătate de veac de comunism, urmată de drama unei decăderi morale, instalarea unei sărăcii patronate de corupţie şi de capitalism de cumetrie.
Cum nu şi-ar fi imaginat cineva în decembrie 1989, când a ieşi în stradă era un act de curaj care a costat viaţa a sute de români, pentru dispariţia cărora, conform justiţiei din România, nu se face mai nimeni vinovat. Căci, în octombrie, procurorii au stabilit că pentru crimele de până la alungarea dictatorului a fost de vină dictatorul însuşi, flancat de camarilla sa apropiată, iar după aceea au făcut victime panica, zvonurile, frica, haosul, greşelile de tot felul. Pentru cei 709 români ucişi oficial în Revoluţie, din care peste 160 de militari, din cele peste 2.000 de dosare deschise, prea puţini au plătit: doar vreo 270, majoritatea militari, inclusiv generali, au fost condamnaţi…
De remarcat că gălăţenii noştri căzuţi în acele zile nu s-au măcelărit pe stradă, cu arme pe care abia ştiau să le mânuiască, ci, în majoritatea, cazurilor, fie au fost voluntari pe baricade, fie au căzut pur şi simplu la datorie, ca militari în termen, apărând Televiziunea Română, Ministerul Apărării Naţionale, unităţi militare din ţară. Detaşamentele gălăţenilor au asigurat integritatea muzeelor naţionale din Capitală. Şi-au făcut datoria cu onoare, cei mai mulţi…
Iată-i pe gălăţenii care au căzut la Revoluţie:
Florin Daniel Băsescu, gălăţean (mort la 21 de ani) a fost soldat în termen la Hunedoara, unde a fost ucis; Florin Bejenaru, gălăţean (20 de ani), soldat în termen la Bucureşti, căzut la Televiziune; Dumitru Budescu, din Oancea (44 de ani), muncitor, călcat de un TAB la Movileni; Marian Aurel Chiosa, gălăţean (20 de ani), soldat în termen la Constanţa, căzut la Topraisar; Marian Ciobanu, din Cerţeşti (20 de ani), soldat în termen la Turda, unde a fost ucis; Florentin Colibă, gălăţean (31 de ani), muncitor în Bucureşti, unde a şi căzut, la sediul C.C.; Costel Crap, gălăţean (20 de ani), soldat în termen, căzut la Televiziune; Leonete Crihană, gălăţean (21 de ani), muncitor la Bucureşti, căzut la Televiziune; Tudor-Toma Dobre, gălăţean (24 de ani), student anul V, Facultatea de Electronică Bucureşti, ucis în Complexul Studenţesc Belvedere; Neculai Florea, din Tg. Bujor (26 de ani), locotenent la o unitate militară din Galaţi, unde a şi căzut; Marian Grigoraş, gălăţean (21 de ani), soldat în termen la Bucureşti, căzut în zona MApN; Paul Ionaşcu, gălăţean (21 de ani), muncitor betonist, căzut la Sala Palatului; Nelu Mitu, din Bălăbăneşti (33 de ani), maistru la Turbomecanica Bucureşti, căzut în Piaţa Universităţii; Felician Costel Niţă, gălăţean (21 de ani), muncitor, mort în zona Poştei Centrale din Galaţi; Neculai Penciu, gălăţean (20 de ani), soldat în termen la Timişoara, unde a fost ucis; Silvică Toboş, gălăţean (20 de ani), soldat în termen la Bucureşti, căzut la apărarea MApN.
Dumnezeu să-i odihnească şi noi să le păstrăm amintirea! Păcat că străzile improvizate după Revoluţie ca să primească numele unora dintre eroii noştri martiri şi-au pierdut plăcuţele şi amintirea. Rămân monumentele de lângă Teatrul Dramatic şi de la „Eternitatea”...
Depuneri de coroane în memoria eroilor Revoluţiei
Gălăţenii sunt invitaţi să participe, astăzi, la manifestările comemorative dedicate eroilor Revoluţiei din 1989. Conform programului transmis de Instituţia Prefectului, manifestările dedicate Zilei Victoriei Revoluţiei Române şi Libertăţii vor începe la ora 10,00, la Monumentul Eroilor Martiri ai Revoluţiei din Decembrie (lângă Teatrul Dramatic), cu depuneri de coroane de flori. La ora 12,00, la Catedrala Arhiepiscopală va fi oficiată slujba de pomenire a eroilor, iar de la ora 13,00, în Cimitirul Eternitatea, va avea loc ceremonialul care va cuprinde prezentarea onorului, intonarea imnului de stat al României, slujba de pomenire şi depunerea de coroane la mormintele martirilor Revoluţiei. Manifestările se vor încheia cu defilarea Gărzii de Onoare.
Foto Gh. Suman
