* Seducţie, nu provocare, abordare provincială, nu integratoare a discursului electoral în timpul campaniei pentru alegerile europene din iunie 2009 *
ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei (AMP), împreună cu Reprezentanta Comisiei Europene la Bucureşti, au organizat recent, o dezbatere pe tema reflectării campaniei electorale pentru alegerile europene. La discuţii au participat jurnalişti din presa scrisă, ai televiziunii publice, cadre universitare, reprezentanţi ai Biroului de Informare al Parlamentului European şi ai Consiliului Europei şi reprezentanţi ai asociaţiilor de media.
Raportul de monitorizare „Alegeri europene. Discurs electoral în campania electorală”, realizat de AMP, a fost lansat în cadrul dezbaterii care a avut loc la Casa Europei. Câteva dintre concluziile dezbaterii:
- conceptul de ”temă europeană” este vag, motiv pentru care şi mesajele transmise de politicieni în timpul campaniilor sunt viciate;
- campania electorală a fost presărată cu mesaje difuze şi opace;
- atât politicienii, cât şi presa sunt responsabili de simplificarea mesajelor pe parcursul campaniilor electorale;
- soluţia partidelor politice în această campanie a fost una pragmatic-oportunistă: au abordat teme despre care ştiau că vor fi înţelese de electorat;
- anul acesta, campaniile politicienilor s-au concentrat mai mult la nivel local, au exploatat numai resurse locale. De aceea, nici nu ne putem aştepta la un mesaj unitar, global, ci doar la unul cu specific local;
- politicienii încă îşi mai calibrează mesajele după principiul ”Important e să sune bine!”.
- candidaţii au avut discursuri mai aplicate în campania din uşă-în-uşă, decât în apariţiile televizate (o concluzie desprinsă din discuţiile jurnaliştilor prezenţi la dezbatere cu eurocandidaţii, după încheierea campaniei).
În opinia unuia dintre participanţii la dezbatere, natura discursului din campania electorală arăta că Europa nu a trecut graniţele României. Pentru a contribui la înţelegerea realităţilor europene este nevoie de mai multă atenţie şi mai multe resurse financiare în strategiile de comunicare ale guvernelor statelor membre.
În ceea ce priveşte relatările presei despre Europa, se impune o distincţie clară între jurnalismul instituţional şi jurnalismul general – mai aproape de cetăţean, care să-l ajute să înţeleagă deciziile instituţiilor europene. Renunţarea la stereotipurile despre UE şi temele europene ar putea îmbunătăţi comunicarea publică.
