Din ochii Părinţilor (dosarele Z)

Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Încă mai au fântânile apă/ din ochii părinţilor care

ne-au aşteptat mereu cu dulceaţă/ ş-apoi au plecat la izvoare

să le desfunde şi să le-ndrepte/ spre setea noastră de lumină,

şi să se odinească până când/ vor şti că trebuie să vină

iarăşi, fiecare cu steaua lui/ curată şi strălucitoare...

şi iarăşi ne vor scoate şi pe noi/ din moarte, ca dintr-o uitare!

 

Încă mai au icoanele pace/ din ochii părinţilor care

ne-au aşteptat mereu cu blândeţe/ şi vorbă tămăduitoare,

ş-apoi s-au dus dincolo de ape/ să se odinească până când

pământul va îmbrăţişa cerul/ pogorât de-a pururi pe pământ,

astfel îşi vor aduce aminte/ că suntem singuri şi departe...

şi iarăşi ne vor scoate şi pe noi/ din uitare, ca dintr-o moarte!

Citit 6683 ori Ultima modificare Duminică, 20 August 2017 17:20

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.