Din colecţia „Cele mai clare poezii rămase tablou” CARE PE CARE (atelier)

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Dintr-o sămânţă, iată, chiar acum,/ zbucneşte veşnicia născătoare

de (ne)simţiţi şi (extra)ordinari.../ toţi: sfinţi şi demoni...toţi: care pe care,

(bat)jocuri(legi), principii cu filet/ pe stânga şi pe dreapta, să se pară

că cel ce-a-nsămânţat nu-i (ne)cioplit,/ nu râde şi nu plânge, nu separă

bunul de rău, păcatul de iertare/ în (prea)mărirea lui devastatoare!

 

Dintr-o sămânţă, iată, chiar acum,/ nimicul îşi ia tot şi se răsfaţă

ca un elev înzorzonat şi tâmp,/ ca o elevă proastă şi paiaţă,

se duce şi seduce fără sens,/ n-are habar de unde până unde,

de când şi până când cel sacrosanct/ sădeşte vii în raiuri muribunde,

cultivă morţi în iaduri floritoare.../ în jocul cel mai crud: care pe care!

 

Într-o sămânţă, iată, chiar acum,/ se-ntoarce totul...şi habar nu are

dac-a fost mort sau dacă a trăit/ sus, jos, aici, acolo, la-ntâmplare,

nu ştie că a fost doar un cobai/ al celui care-şi gâdilă nebunii

şi a făcut (din cer şi din pământ)/ laboratorul groaznic al minciunii!

Vreţi adevărul?! Iată-l: nici nu-l doare/ în (prea)mărirea lui devastatoare!

Citit 7359 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.