oare cine mai înseamnă
alt ceva decât se vede
împrejurul mic sau mare:
ură, pizmă, foame, sete?
oare care mai de care
tocmai unde poate duce
într-această strâmto(r)are
dintre leagăne şi cruce?
oare alt ceva ce este
printre-aminte şi uitare?
poate (nu)-i un oarecine,
poate (nu)-i un oarecare?
oare nu cumva se ştie
despre careva că-i totul,
care poate să (nu) spună
ce e viul şi ce-i mortul?
care va să zică, poate,
într-un timp inert... adică
nu va mai putea să rabde
lumea, carevasăzică!
poate nu se ştie cine,
poate nu se ştie care
poate fi într-adevărul
dintr-această întâmplare!
