Imaginea/eticheta preponderentă a străzii contemporane este alcătuită din nesimţitul profesionist şi gherţoiul amator. Împreună sau separat, aceste două rezultate ale "educaţiei frugale" (subliniez sintagma trist-depresivă a filozofului Andrei Pleşu, pe care am mai folosit-o şi care argumentează şi pune în vedere realitatea distrugătoare a sistemului educaţional românesc) oferă (zilnic) un spectacol grotesc, o halucinantă şi monotonă tele/viziune de ansamblu a ceea ce uni ...

Nimic mai fără seamăn nu ştiu a fi trăit la flacără de lună, la fulger de chibrit, la gândul şi la visul că vii să te sărut, că noaptea n-are capăt şi n-are început!   A fost ca niciodată, a fost foarte frumos, a fost până la sânge, a fost până la os, a fost până acolo, a fost până aici... ne-ntoarcem n-amintire şi zic încet, şi zici:   Hai să facem leagăn, doamna mea, clipa cestei nopţi de catifea...!... (mâine dimineaţă, coborâm sub tăcerea florii de sal ...

Sigur că da...aşa s-a întâmplat şi aşa zicem: "A vrut să pătrundă-n iubire, cu forţa!/ a vrut, samavolnic, să intre în moarte!/ Dumnezeu l-a certat cu tandreţe şi milă/ ş-apoi l-a rugat să citească o Carte!" Sigur că da...n-a avut încotro şi aşa i-a mai spus Dumnezeu: "Apropie-ţi cerul, priveşte la păsări!/ nu poţi să te superi pe viaţă, aiurea!/ visează-te singur, n-ai voie sărutul/ pe sânul iubitei să-l pui cu securea!" Şi aşa a continuat Dumnezeu...şi aŠ...

O să apară trenul, odată şi odată... mă simt ca o traversă de vreme putrezind, păstrez ca pe un idol iluzia ferată şi-i cumpăr flori de toamnă, de colţ, de oare când!   Visez că dorm pe linii, tresar când trec marfare, mi-i teamă că macazul va rugini de plâns şi n-o să ştie unde frumoasa-mi să coboare, să-mi spună că va ninge şi voi fi primul nins!   Visez că trece trenul cu flăcări şi cu fluturi, cu ea şi  cu nuntirea...şi nu-s acolo, nu-s... Visez că niciod ...

N-am putut să nu dialoghez imaginar cu cea mai veche şi mai flămândă dintre pământeni. Chiar reciteam "Întâlnirea din pământuri" şi chiar mă încerca un soi ciudat de nostalgie moromeţiană, un fel de dor pentru sat: satul lui Marin Preda, satul lui Ioanid Romanescu, satul lui Ion Avram, satul multora dintre dumneavoastră. Desigur, şi satul Zimbru. Şi Rădeşti. Ceste din urmă două meleaguri mi-au dăruit o Copilărie fabuloasă. Ceste două locuri m-au zvârlit în lumea basm ...

Ce frumoasă şi deşteaptă/ e femeia verde!... (n)-o iubesc, şi (n)-am ce-i face,/ şi (nu) am ce pierde! Stau la pândă în gutuiul/ de la geamul care mi-o arată cum se-mbracă/ şi cum pleacă...Oare unde pleacă? de ce pleacă?/...Eu nu pot a crede că se duce să mă-nşele...Amintiri concrete despre ceastă femeiuşcă/ blândă (prea) suveică? N-astă noapte, printre crânguri,/ ne-ntâlnim la teică şi-nvăţăm: "(n)-a fost o dată/ (cam) ca nici o dată un zmeu verde, crud şi ap ...

Bună-bună dimineaţa/ fie-ţi, doamna mea... cum atunci, demult, acolo,/ blândă, la cişmea, când lăsai (n-oglinda teicii)/ ochii să te vadă foaie verde frunză verde/ şi nenumărată, când lăsai încet căpruiul/ cel frumos în apă şi se clătina-n clătire,/ gata să înceapă încă o înfăşurare/ şi-o desfăşurare de lumină şi de lacrimi/ tocmai viitoare!   Gata, mâine (dimineaţă)/ plec...şi sunt acolo, şi mă uit n-acelaşi singur/ şi adânc tremolo, şi ating şi ...

Mi s-a vorbit foarte mult despre ea. Unii chiar mi-au descris-o cu lux de amănunte, fără să le cer, fără să aibă vreo obligaţie, deşi stimabilii nu prea ştiau şi nici nu au învăţat cu ce se mănâncă această doamnă prezentă la începuturi, când "a fost Cuvântul"...apoi, din ce în ce mai rară, dacă nu pe cale de dispariţie. Alţii, urlând din toate măruntaiele anatomiei lor inutile, mi-au spus ce suprafaţă are, cât de înaltă-i, cât de lungă-i, cine-i duce dorul Š...

Cu atâta intensitate pot pentru ca să mă gândesc la tine şi cu atât de mult zor şi dor pot pentru ca să vreau să vină iarna, încât chiar te văd aievea şi chiar aud cum începe să ningă. Te văd venind dinspre "nordul obiectelor" (cum zice poetul Ioanid Romanescu)...dinspre nordul tuturor obiectelor mele şi dinspre nordul tuturor obiectelor tale. Chiar şi dinspre nordul cel mai apropiat de sud te văd. Chiar şi dinspre nordul obiectelor fără nord te văd cum vii. Chiar şi di ...

Moto: "Două inimi când se-mbină,/când confund pe tu cu eu,/ e lumină din lumină,/ dumnezeu din dumnezeu!" (Mihai Eminescu)   Fii foarte-atentă: n-are nici o pată, e pură, simplă, umblă prin livezi, face frumos şi verde, nu s-aude, vine şi pleacă, însă nici n-o vezi!   Nu ştii când vine şi nu ştii când pleacă, e singura fecioară-n veac de veac, nu poate nimeni să o ia acasă, nu poţi să-i vii, nu pot să-i vin de hac!   Vine, dar nu-i...pleacă, dar e...(întruna)... ...