Acasă, la Profesorul meu de Linişte, toată Ograda mă ia în braţe şi mă duce în toată Grădina lui Dumnezeu! Delicat şi persuasiv şi hotărâtor, Profesorul şterge virgula dintre mine şi el! El este un Subiect! Eu sunt un Predicat! Acasă, tot la Profesorul meu de Linişte, toată Grădina mă ia în spinare şi mă azvârle în toată Ograda lui Dumnezeu! Subiectul toarnă „lacrima christi” în două ulcele din lut „Omar Khayyam”! Eu îl declin! El mă conjugă! Parcă sunt ...

Astă-seară, pe la ora când strigoii trec la treabă;când nu mai funcţionează printre blocuri nici o babă;când moşnegii stau în casă şi prind molii pe căciulă;când chiar şi atomii hâtri cască lung în moleculă;când găinile buimace se bălăngănesc pe creangă;şi când aurul din ghiuluri ţine rece pe falangă;când chiar hoţii stau în găuri, după plina zi de muncă,şi verifică proverbul: bani în cap şi minte-n pungă;când căldura cade lată tocmai la intrarea-n ţ ...

Şi cade... şi cade... şi nu mai ajunge...mi-i teamă c-o fi prea târziu pân-atunceşi n-am să apuc (nici măcar o secundă)sfărmarea totală, adâncă, rotundă...lucirea înaltă-n nimica şi-n totulcând piere minciuna şi-ncepe acordulpe care-l de/scrie oprirea pe cruce...şi numai căderea mi-l poate aduce!Pe care-l îngână şi-l strâmbă neantul...aşa, să-l citească şi unul şi altul...aşa, să-l înveţe în zbor şi să-l cântecu aripi abstracte, şi drepte, şi frânte... ...

Când moare o mamă, orice mamă din această lume cu ne/muritori de vază şi de rând, nu putem vorbi ca despre o moarte oarecare. Aşadar, dincolo de semnificaţia, importanţa şi necesitatea acestui eveniment, se cuvine să-i vedem o cauză (mai) înaltă şi un efect aidoma, se cuvine să căutăm şi să găsim măcar acum frumuseţea cestor două silabe identice şi foarte simple în alăturarea, alcătuirea, rostul şi rostirea lor. Desigur, de la apariţia vieţii şi a morţii pe Rotu ...

Mă opreşte din viaţă şi-mi spune:zilele tale sunt numărate,nu te grăbi, nu te grăbi, nu te grăbi...nu ai nici o şansă de lumină...chiar nu vezi că nu ai nici o şansă de moarte?Mă opresc din oprire şi-i spun:o, venerabilă doamnă şi scumpă judecătoare,ce păcate (n)-am (mai) făcut(dincolo de cele obligatorii în orice viaţă)de mă supui la ceastă cumplită condamnare?Mă opreşte din viaţă şi-mi spune:nopţile tale sunt numărate,nu ai nici o şansă de întuneric...fi ...

Eu sunt... eu sunt primul născut în eden!...nu-i nenea acela... nu-i tanti aceea!...Apoi, totdeauna am fost cel dintâi:sămânţa, urâtul, frumosul, scânteia...!Nici unul din voi n-ar fi fost, fără eu!...vă rog... ascultaţi ce vă zic: fiecaremi-i sclav în vecie şi veşnic dator...la mine aveţi de plătit cu-nchinare!Doar mie mi-aveţi de nălţat (până cândsoseşte iertarea) şi imnuri şi odeşi alte des/cântece... toate, în cor:şi cefalopode, şi gasteropode!Şi sunt peste t ...

Am să te răpesc, sublimo.../ am să te răpesc pe toată,n-am să las nici o idee/ din Alcătuirea ta...tu ai fost cea lai înaltă,/ cea la lungă, cea mai lată,cea mai pură şi mai simplă.../ şi mai bla-bla-bla-bla-bla!Am să te răpesc la noapte,/ când ţi-adoarme papagalul,nu cumva să ne audă/ cum ne pregătim de ducă unde tanti Totdeauna/ ne aşteaptă chiar în halul cel (visat)râvnit de tine,/ domnişoară bălăucă!Nu cumva să ai bagaje.../ nici măcar „la revedere” n ...

Pictorul acesta-i galben. Pictorul acesta-i din galben. Aurul de o mie de carate al Picturii Universale. Simfonie de galben. Galben uriaş. Până la Cerul Celălalt. Şi până dincolo de al nouălea Cer. Nu?…Sigur că da!… Iată, întinderea aceasta de floarea-soarelui nu are margini în tablourile lui Van Gogh! Iată câtă destindere şi câtă ne/verosimilă candoare împarte şi desparte pentru ochiul născut şi educat să priceapă liniştirea şi tămăduirea! Numai un rău poate tr ...

Hai să-mi macini veşnicia,/ doamna mea moară de vânt...şi să faci o turtă mare/ de la cer până-n pământ,şi s-o dai la plecătoare,/ şi s-o dai la stătătoare,să mănânce fiecare/ frumuseţe cântătoaredin senin, din întâmplare,/ din răspuns, din întrebare,şi din zare până-n zare/... altfel, tremură şi moare!După ce-mi termină timpul/ veşniciei (tot) mâncând,macină-te şi pe tine,/ doamna mea moară de vânt...fă-te turtă, dă-te celor/ care cântă în cais,în ...

Dacă toată viaţa face parte din toată moartea, şi dacă toată moartea face parte din toată viaţa, şi dacă ştiu cât/cum linia infinitezimală dintre aceste două elemente fireşti/barbare... oare la ce mama zmeilor mă mai înclin în faţa zidurilor oarbe ale in/diferenţei în puzderii pe scoarţa acestui rotund? Dacă nimeni cultivă nimicul, şi dacă nimicul se lasă cules de tot... oare la ce mama pădurii mai sper să se îndrepte ce-i strâmb prin definiţie, şi încă şi ma ...