Evaluaţi acest articol
(18 voturi)
1 comentariu

Fie că e vorba de vânzarea combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi, legile Justiţiei şi aplicarea MCV, gestionarea fondurilor europene şi extinderea Spaţiului Schengen, toate drumurile duc, într-un fel sau altul, la Comisia Europeană. Cum vede instituţia europeană toate aceste subiecte, am aflat într-un interviu în exclusivitate acordat ziarului "Viaţa liberă" de Angela Cristea, şefa Reprezentanţei CE la Bucureşti:

- Iniţiativa CE de a aproba vânzarea combinatului siderurgic de la Galaţi a făcut valuri în comunitatea locală. Ce presupune, în termeni concreţi, supravegherea de către CE a procesului de vânzare a combinatului?

- ArcelorMittal a decis să propună cedarea unităţii de la Galaţi unui nou cumpărător, ca parte a "pachetului de separare", în contextul achiziţionării activelor Ilva. ArcelorMittal are acum obligaţia de a găsi un cumpărător potrivit şi de a menţine viabilitatea fabricii până la preluarea acesteia. Ca parte a acestui proces, ArcelorMittal a numit un manager care este responsabil să se asigure că activele sunt gestionate independent şi în interesul superior al afacerii. Comisia a numit, de asemenea, un mandatar de monitorizare, care va supraveghea îndeplinirea tuturor obligaţiilor ArcelorMittal privind conservarea activelor în perioada de tranziţie, până când unitatea va fi preluată de noul investitor.

- Cine va avea ultimul cuvânt în desemnarea unui cumpărător al combinatului de la Galaţi - ArcelorMittal sau CE?

- ArcelorMittal este responsabil pentru desfăşurarea unui proces deschis şi nediscriminatoriu, sub controlul mandatarului de monitorizare, pentru a găsi un cumpărător care dispune de expertiza şi dorinţa de a asigura o funcţionare durabilă a unităţii. Odată ce ArcelorMittal a decis asupra unui cumpărător, va trebui să prezinte în mod oficial acel cumpărător Comisiei, care la rândul ei va trebui să verifice dacă au fost respectate criteriile stabilite. Nu Comisia alege un cumpărător - în ultimă instanţă, ArcelorMittal are obligaţia de a găsi un cumpărător pe care Comisia să îl poată aproba.

- Cum poate CE interveni dacă viitorul cumpărător nu-şi respectă angajamentele?

- Puterea de decizie a Comisiei se referă la aprobarea cumpărătorului, după ce aceasta este propus de ArcelorMittal. Înainte de finalizarea vânzării, ArcelorMittal şi potenţialul cumpărător trebuie să furnizeze Comisiei toate informaţiile relevante pentru a evalua expertiza şi capacitatea cumpărătorului de a exploata activele pe piaţă într-un mod sustenabil, în concurenţă cu ArcelorMittal.

- În ce constă pachetul de garanţii financiare privind extinderea producţiei la combinatul Galaţi după vânzare?

- ArcelorMittal s-a angajat să stimuleze investiţiile pentru a spori capacitatea disponibilă a combinatului. Asta înseamnă că ArcelorMittal va trebui să pună la dispoziţia cumpărătorului unităţii din Galaţi anumite fonduri. Cumpărătorul va avea acces la finanţare numai dacă decide să o folosească ca parte a unei investiţii pentru extinderea capacităţilor de la Galaţi.

"Progrese foarte mici" pe Justiţie şi MCV

- Lupta anticorupţie rămâne un subiect fierbinte. Pe MCV s-au făcut progrese în respectarea cerinţelor pentru ridicarea acestuia?

- În 2017, în ianuarie, CE a prezentat acea listă de 12 recomandări şi a spus că, dacă aceste recomandări vor fi rezolvate şi dacă nu se fac paşi înapoi pe aspectele deja considerate rezolvate în rapoartele anterioare, vom putea închide MCV. Pe de altă parte, în noiembrie 2017, am făcut o primă evaluare şi am constatat că s-au făcut progrese foarte mici, ba chiar existau nişte tendinţe de a se face o serie de paşi înapoi. În ceea ce priveşte legile Justiţiei, vorbim încă de o legislaţie care nu este adoptată. O serie de prevederi au fost deja declarate neconstituţionale, au fost întoarse la Parlament şi încă se lucrează la ele. Noi sperăm că la finalul tuturor acestor procese să avem în România o legislaţie care să garanteze în continuare independenţa Justiţiei, să permită continuarea luptei anticorupţie şi, în acelaşi timp, să se încadreze în standardele europene în materie.

- România are şanse să intre la preşedinţia UE "agăţată" de acest MCV. Ar afecta acest lucru poziţia României în faţa celorlalte state europene?

- Nu aş vrea să anticipez ce se va spune în viitorul raport. Nu ştim dacă România va mai avea sau nu acest mecanism când va prelua preşedinţia. Dar dincolo de asta, în momentul de faţă ne aflăm sub preşedinţia Bulgariei, care are şi ea acest mecanism şi nu am observat ca existenţa MCV să-i afecteze cumva capacitatea de a conduce lucrările Consiliului UE.

- Observăm că este o luptă pe politica externă. Cum se resimte asta la nivelul deciziilor care se iau la nivelul Comisiei Europene?

- Bineînţeles că noi urmărim toate aceste evoluţii din statele membre, ştim că sunt domenii în care nu este uşor să ajungem la un consens între toate cele 28 de state. Pe de altă parte, pe tema Ierusalimului, de exemplu, noi avem o poziţie comună foarte clară, la care a aderat şi România, anume aceea că Ierusalimul va fi parte din procesul de negociere a unui tratat de pace care ar putea să vadă acest oraş ca o capitală comună atât a Israelului, cât şi a Palestinei. Deocamdată, din luările de poziţie oficiale ale preşedintelui României, înţelegem că poziţia României nu s-a schimbat, respectiv că ambasada României rămâne la Tel Aviv.

Economia în viteza euro

- Pe fondurile europene, timpul trece, dar nici măcar toate ghidurile de aplicare nu au fost finalizate…

- Aici există o îngrijorare exprimată în mod repetat de doamna comisar Corina Creţu, care se ocupă de cea mai mare parte a fondurilor europene de care beneficiază România. Se urmăreşte îndeaproape în ce măsură România reuşeşte să recupereze decalajul, întârzierea înregistrată pe această perioadă financiară şi este clar că este nevoie de accelerarea absorbţiei fondurilor europene, fără însă a sacrifica din calitatea proiectelor. Doamna comisar şi-a exprimat îngrijorarea mai ales în legătură cu proiectele mari de infrastructură, unde, se pare, nu există suficiente cereri de finanţare, iar unele din cele care există nu sunt suficient de bine pregătite încât să aibă şanse la finanţare.

- La nivel politic au apărut declaraţii privind asumarea aderării la zona euro, dar la nivel instituţional lucrurile se mişcă mai greu. Cum vede CE această chestiune?

- Cred că este foarte important ca un astfel de obiectiv strategic să fie tratat cu toată seriozitatea, pentru că sunt o serie de condiţii înainte ca un stat să poată să adere la moneda euro. O iniţiativă foarte bună este formarea unui consiliu interministerial, care să se ocupe de acest lucru. Este nevoie de un plan cu măsuri foarte clare, pentru a determina care este orizontul de timp fezabil. Asta pentru că, desigur, România poate să-şi aleagă o ţintă politică de aderare la zona euro, dar contează foarte mult dacă are capacitatea de a îndeplini în orizontul de timp convenit toate condiţiile necesare.

- După indicatorii macroeconomici, se pare că mai degrabă ne îndepărtăm de zona euro…

- Există şi evoluţii pozitive, pentru că a crescut PIB, s-a mai recuperat din decalajul faţă de media europeană. Dar există şi alte evoluţii unde noi ne-am exprimat îngrijorarea. Tocmai de aceea am şi lansat o procedură de avertisment legată de devierea semnificativă de la ţinta de deficit structural, pentru că este important să avem o creştere economică care să nu sacrifice investiţiile sau să se bazeze în cea mai mare parte doar pe consum. România are mare nevoie de dezvoltarea sectorului productiv. Iar în momentul în care România are o creştere atât de mare, în mod normal ar trebui să existe şi resursele pentru investiţii.

- În ultimul timp, s-a vorbit puţin despre subiectul aderării la Schengen. Să înţelegem că e un subiect îngropat în momentul de faţă?

- Asta e mai degrabă o întrebare pentru autorităţile române, pentru că aderarea la Schengen este pe agenda lor. În ceea ce priveşte CE, pe care o reprezentăm, poziţia ei nu s-a schimbat - încă din 2011 s-a spus că România îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru a adera la Schengen. Dar decizia este luată de statele membre şi există anumite ţări care au reticenţe în privinţa aderării Românie. În acest caz, efortul de care are nevoie România este unul diplomatic, vizavi de aceste state membre.

- Pe proiectul următorului exerciţiu financiar există propunerea de a lega fondurile de respectarea statului de drept. Dar nu tot cetăţenii vor fi afectaţi, dacă se ajunge la sancţiuni?

- Nu. Propunerea noastră este de condiţiona finanţările europene de statul de drept şi de a suspenda aceste fonduri numai atunci când observăm nişte deficienţe majore. Şi chiar dacă se va ajunge la suspendare, ceea ce s-a spus este că statul membru respectiv va avea în continuare obligaţia de a derula din fonduri naţionale proiectele eligibile pentru finanţare, urmând ca, în momentul în care deficienţele sunt rezolvate, să repornească şi finanţarea europeană.

- România are tendinţa, în anumite privinţe, de a călca pe urma statelor iliberale. Nu există riscul să se ajungă la o nouă falie în centrul şi estul Europei?

- Preşedintele Juncker a spus că-şi doreşte o Europă cu o singură viteză, o Europă mai unită, mai democratică, mai puternică, iar noi, la CE, vom face tot posibilul pentru a construi o astfel de Europă. În acelaşi timp, n-aş pune România în rândul statelor cu tendinţe iliberale, chiar dacă există uneori luări de poziţie politice care pot da această impresie. Asta pentru că ştim că e o distanţă destul de mare între declaraţiile politice şi măsurile de politici publice. Suntem învăţaţi cu acest discurs în toate statele membre. Ştim că există, din păcate, acest obicei de a se spune că "tot ce este bun"  este meritul guvernelor naţionale, iar "tot ce este rău" vine de la Bruxelles. Dar tot ce se decide la Bruxelles vine tot de la guvernele statelor membre, reprezentate în Consiliul UE, iar astfel lucrurile sunt mai nuanţate. Comisia Europeană încearcă să lucreze într-un parteneriat cât mai loial şi cu celelalte instituţii UE, şi cu statele membre, astfel încât, în viitoarea arhitectură comunitară, post-Brexit, să răspundem aşteptărilor cetăţenilor şi mai ales să ne asigurăm că nimeni nu e lăsat în urmă în acest proces de reconstrucţie europeană.

Citit 8592 ori Ultima modificare Joi, 07 Iunie 2018 11:42

1 comentariu

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.