- Ce caută un universitar în politică?
- Cred că cel mai bine ar fi să ne întrebăm de ce nu sunt universitari în politică? Nu este un lucru anormal ca un universitar să fie în politică. Probabil ar trebui să ne dorim să fie universitari în toate partidele politice, indiferent de culoare. Ar fi un câştig oamenii buni în general, profesional, care provin dintr-un domeniu unde au reuşit să aibă un rezultat în carieră, pe munca lor. Oraşele dezvoltate din România şi nu numai sunt oraşe unde inclusiv universitarii s-au implicat în politică sau în comunitate. Implicarea în politică pentru noi înseamnă implicarea în comunitate. Fără politic, la noi nu se poate face nimic. Din păcate, asta este realitatea. Asta caută un universitar. Eu, personal, nu fac decât un lucru care trebuie făcut, dau un semnal. Poate intrând eu în politică, vor intra şi alţii. Şi mi-aş dori să intre doi, trei în fiecare partid politic.
- Există o tendinţă în zona universităţii, în zona colegilor dvs, de a se implica din punct de vedere politic?
- Este reticenţă destul de mare. Este normal să fie această reţinere, pe care am avut-o şi eu. În primul rând, tot ceea ce înseamnă politică se traduce prin furt, măgărie şi atunci este normal să nu vrei să te pătezi. Dar eu cred că într-un timp, sper eu cât mai scurt, să dovedim că dacă intri în politică nu te pătezi. Şi dacă dovedim lucrul ăsta, atunci probabil vor căpăta şi alţii încredere să intre în politică.
- Intrarea dvs. în PNL a venit ca urmare a unei invitaţii sau aţi bătut chiar dvs la uşa partidului?
- A fost cumva la mijloc. Eu mi-am dorit să mă implic politic şi datorită acestei dorinţe aş putea spune că am făcut eu primul pas. Eu nu aveam legătură personală sau de o altă natură cu cineva din conducerea PNL de astăzi. Acesta a fost un avantaj. Poate să fie şi un dezavantaj, dar am vrut să fac pasul acesta şi am considerat că PNL este partidul care mi s-ar potrivi cel mai mult, iar în Galaţi aş putea contribui cumva - vedem dacă puţin sau mult - la dezvoltarea acestei organizaţii.
- Cum vedeaţi politica înainte de a deveni membru de partid şi cum o percepeţi acum?
- Politica este grea şi urâtă. Aveam părerea aceasta înainte, iar acum mi s-a întărit convingerea că este grea şi urâtă. Dar asta te poate demotiva sau, dimpotrivă, te poate motiva. Pentru că, trebuie să ştiţi, sunt oameni buni în politică, dar nu neapărat sunt cei care sunt în faţă. Sau în faţă sunt prea puţini. Dacă reuşim cumva să îi motivăm chiar şi pe cei din politică, nu doar pe cei din afară să se implice mai mult, avem o şansă. De fapt, asta este motivaţia mea.
- De ce este politica grea şi urâtă?
- Pentru că, în general, se urmăreşte să îţi atingi un scop personal şi se uită de interesul general, interesul pentru care ai păşit în partid, cred şi sper eu. Este foarte uşor să îţi atingi un scop. Înainte de a intra în politică, credeam că scopul fiecărui partid este de a câştiga alegerile. Mi-am dat seama că sunt partide care îşi doresc să nu câştige alegerile sau organizaţii sau oameni din organizaţii. Asta pentru că interesul lor mai mare este să stea undeva jos. Asta este realitatea.
- Se vehiculează că, în viitorul apropiat, se va schimba şefia Organizaţiei Municipale a PNL. Vi s-a propus să preluaţi conducerea? Vă doriţi asta?
- Dacă o să se ajungă la a mi se propune acest lucru, cu siguranţă voi accepta. De ce spun asta? Pentru că odată ce am făcut pasul acesta şi nu m-am demotivat încă, înseamnă că sunt hotărât să fac ceva. Nu mă voi lupta pentru o poziţie, dar voi accepta orice poziţie din care să pot să fac mai mult. Iar dacă o astfel de poziţie mă ajută să fac mai mult şi m-ar ajuta să construiesc o echipă, să adun o echipă alături de care să aducem un beneficiu într-un fel sau în altul, atunci da, voi accepta. Sunt sincer şi nu vreau să mă schimb. Vreau să arăt că se poate face politică şi altfel.
- Este posibil ca unii membri PNL să fie deranjaţi în condiţiile în care ascensiunea dvs. ar fi atât de rapidă, la doar cinci-şase luni de la înscrierea în partid.
- Repet şi este foarte important aspectul ăsta. Eu nu urmăresc o funcţie. Dacă mi se oferă şi se crede că pot face ceva, o accept fără umbră de îndoială. Trebuie să înţeleagă unii oameni - consider că cei mai mulţi înţeleg - că nu mai merge politica doar anti-PSD. Niciodată nu o să câştigi alegerile doar pentru că alţii sunt prea slabi. Din păcate, mai sunt câţiva care cred acest lucru. Am văzut astăzi (vineri - n.r.) un sondaj - PNL pe primul loc. Să nu se îmbete nimeni cu apă rece. Din punctul meu de vedere, nu o să câştigăm niciodată niciun fel de alegeri dacă facem doar o politică anti-PSD. Ar trebui, în sfârşit, să lucrăm pe proiecte, să scoatem nişte proiecte în faţă şi să arătăm lumii că noi chiar vrem să facem ceva. Ştiu ce îmi doresc pentru Galaţi şi pentru comunitate. Eu am o problemă, oarecum, prin locul de muncă. Suntem în admitere, iar numărul candidaţilor scade din ce în ce mai mult. Al candidaţilor din afara Galaţiului a scăzut dramatic, dar şi al celor din Galaţi. În momentul în care discutăm, nici jumătate din absolvenţii de liceu cu bacalaureat nu au venit să dea admitere la universitatea noastră. Ceea ce nu s-a întâmplat până acum. De ce? Este destul de simplu: eu nu cred că este universitatea vinovată - poate are şi ea partea ei de vină - dar nu-i mai atrage să stea aici. De ce? Pentru că nu au ce să facă după ce termină. Şi asta înseamnă mediu economic. Plecând ei, nici mediul economic nu se va mai dezvolta, pentru că nu o să aibă forţă de muncă. Trebuie să îmbinăm forţa de muncă cu investiţiile, iar ce ţine de investiţii trebuie să înţeleagă toată lumea că orgoliul nu este bun, iar Galaţiul, din păcate, este la capăt de drum. Este greu să determini un investitor să vină până la Galaţi, dacă nu îi oferi ceva. De ce să nu se oprească mai aproape de autostradă - Brăila, Ialomiţa? Din punctul acesta de vedere, principala problemă a autorităţilor, a oamenilor ar fi să lege Galaţiul de restul ţării. Eu, înainte, nu înţelegeam varianta tunelului, fiind oarecum de specialitate. Am zis că varianta cea mai bună este podul la Brăila, pentru că aşa este. Dar felul în care gândea atunci fostul primar Marius Stan era o gândire sănătoasă pentru Galaţi, pentru că podul la Brăila face Galaţiul să fie şi mai izolat. Dar noi nu privim lucrurile aşa, nu avem o strategie pe termen lung să vedem în ce parte ne îndreptăm cu acest oraş. Primul pas în politică l-am făcut cu mintea la universitate, nu la altceva, la nicio funcţie publică. Trebuie să vedem ce facem mai departe. Altfel nu sună bine deloc.
- Dacă tot aţi adus în discuţie acest aspect, am observat că la ultimele scrutinuri a existat un interes pentru parlamentare din partea universitarilor. La mijloc este interesul urbei sau interesul universităţii de a fi reprezentată sus?
- Putem să ne uităm la parlamentarii care provin din universităţi, în ziua de astăzi. Să vedem în ce comisii sunt şi ce au făcut pentru comunitate sau pentru universităţile de unde provin. Din păcate, cred că mai puţin pentru zone, cel puţin la noi. Dacă ne uităm la ce a făcut Andronescu, da, a tras pentru Politehnică foarte mult. Dar noi nu reuşim pentru universitate să o creştem foarte mult... Mă întorc la ideea importantă: nu avem o strategie. Lucrul cel mai important pentru universitate este să existe investitori în zonă. Nu să câştigăm un proiect acum. La Chimie Alimentară avem cea mai bună infrastructură de peste tot şi 20 de inşi înscrişi la admitere. Pentru noi, cei mai importanţi sunt studenţii. Când nu vom mai avea studenţi, nu vom mai avea nici proiecte, deoarece nu vom mai avea pentru cine să le facem. Trebuie să avem viziune să dezvoltăm zona aceasta.
- Aţi amintit de proiecte. Ştiu că universitatea are destule, dar cum se reflectă ele la nivelul economiei locale? Au vreo influenţă?
- Se reflectă, cu siguranţă, dar nu este cuantificat. Chestiunea cea mai simplă e aşa, dau exemplul cel mai banal: în momentul în care plăteşti salarii de 10 miliarde pe an, probabil se ajunge la mai mult de atât, care vin din proiecte. Cea mai mare parte din aceşti bani sunt consumaţi în oraş, intră aici în consum. Este un impact indirect, dar un impact foarte important, de care, de cele mai multe ori, nu ţinem cont. Orice student care vine şi studiază aici consumă aici. E un impact important pentru mediul socio-economic din zonă. Lucrurile acestea nu le vedem. Să dea Dumnezeu să nu le vedem niciodată, pentru că ne vom da seama de ele în momentul în care nu o să mai fie. Şi atunci va fi prea târziu. Al doilea lucru important, care se poate vedea, îl reprezintă proiectele pentru societate. Pot să dau câteva exemple, cum sunt ultimele proiect pe Start Up, în care Universitatea are unul pe plan naţional şi unul pe Diaspora, unde finanţează zeci de proiecte, prin fonduri europene. Există posibilitatea să dezvolţi afaceri cu bani de la Uniunea Europeană, dar prin intermediul Universităţii. O parte sunt cu români din ţară şi o parte cu români care se întorc în ţară. Un alt tip de proiect, pe care îl demarăm acum şi în care sunt direct implicat, ţine de a şcolariza oameni care nu muncesc şi de a încerca să îi angajăm, cel puţin jumătate din ei. Personal, încerc să găsesc firme care să îi angajeze, să şcolarizăm oameni care îşi caută loc de muncă în aşa fel încât să îi introducem pe piaţa muncii. Să nu mai stea după ajutoare sociale, ci să muncească. Atunci este plus valoare. Acestea sunt doar câteva exemple prin care ne implicăm. S-au făcut şi înainte cursuri de specializare, de calificare pentru şomeri, pentru inserţia pe piaţa muncii.
- Ce credeți că îi lipsește Galațiului?
- Galațiului îi lipsește o identitate. Mă refer la a avea ceva scos în evidență care să știm că se leagă de Galați, îi lipsește un centru, îi lipsește perspectiva – acesta este motivul pentru care pleacă foarte mulți, din cauză că nu au perspectivă. Și îi lipsește infrastructura mare. Iar pe lângă aceste lucruri foarte importante, mai este un lucru foarte important pentru sănătatea psihică a populației – îi lipsesc zonele de agrement. Lucrurile acestea nu par importante, dar sunt foarte importante. Îți trebuie locuri de muncă, dar și locuri în care să te recreezi. Numai că noi vom merge întotdeauna pe ceea ce credem noi. Ce e important, că tot aud de când sunt în politică – să vedem unde trebuie să astupăm gropile din trotuare. Este important, dar nu acela este principiul. Dacă noi ajungem să votăm un om care promite că asfaltează trotuarul, aia vom primi. Și pe aia în ultimul an de mandat. Eu cred că vrem ceva și pentru viitor.
- Sunteţi ultima "achiziţie" a PNL şi, poate, cea mai importantă, din ultimii ani. Aţi fi dispus să candidaţi pentru fotoliul de primar al Galaţiului? De altfel, scenariile vă dau drept posibil candidat.
- Nu am intrat în PNL cu ideea de a candida la Primărie. Într-adevăr, am auzit şi eu. Am şi discutat cu unul şi altul şi am făcut scenarii pe tema asta. În primă fază, mai în glumă, apoi mai în serios. Eu îmi doresc foarte mult să ajungem în PNL să propunem cel mai bun candidat, care să aibă şi cele mai mari şanse. Eu nu am intrat în politică pentru a fi candidatul PNL, dar dacă partidul va considera că eu sunt candidatul cel mai bun, atunci o voi face. Pentru că de-asta am intrat în politică, să încerc să fac ceva pentru comunitate şi partid. Dacă PNL va considera că eu trebuie să fiu candidat, iar eu nu vreau, atunci am intrat degeaba. Eu trebuie să construiesc în aşa fel încât PNL să aibă de unde alege. Eu nu ţin să fiu eu, dar oricine va fi desemnat este obligat să o facă, inclusiv eu. Atâta timp cât voi face politică, sunt dispus să îmi asum ceva, fără să îmi fie impuşi oameni - nici oamenii de lângă mine - pe aceia mi-i aleg eu întotdeauna, sunt dispus să construiesc în ideea de a face ceva bun. Şi atunci trebuie să îmi asum nişte lucruri.
- Aţi făcut o precizare, dar este aproape imposibil, cred eu, ca în politică să nu vi se impună oameni. De regulă, partidele dictează.
- Probabil că aşa se întâmplă, nu am mai fost într-un partid. Este foarte posibil. Dar nu şi cu mine. Dacă voi ajunge în postura aia, cu siguranţă nu şi cu mine. Acestea nu sunt nişte sacrificii pe care sunt dispus să le accept, pentru că nu mă interesează.
- În ce măsură un primar al opoziţiei ar putea să mişte lucrurile în Galaţi, în condiţiile în care nu ar dispune de majoritate în Consiliul Local?
- Nu ştiu cum ar fi şi, sincer să fiu, nici nu m-am gândit la asta. Eu consider că se poate obţine o majoritate de dreapta fără probleme, peste doi ani. Cred că, peste doi ani, PNL va câştiga alegerile la Galaţi, va avea şi majoritate şi nu vor fi niciun fel de probleme. Dar vreau să spun altceva: eu nu cred că există vreo majoritate care să se împotrivească unui proiect corect. Eu nu cred că, dacă vii cu ceva argumentat, corect şi bun, va fi cineva care să se împotrivească. Nu spun că ar fi uşor, dar cred că se găsesc soluţii cel puţin pentru proiectele importante. Nu aş fi în stare să fac ceva singur, sub nicio formă. Am nevoie de oameni buni, cu care să reuşesc să facem nişte proiecte strategice pentru zona noastră. PNL Galaţi trebuie să înceapă să-şi dorească să câştige alegerile. Este primul pas.
- Ce vă face să credeţi că PNL va câştiga alegerile? Cele mai multe sondaje indică PSD pe primul loc.
- Sincer, consider că PNL are o şansă foarte mare pentru alegerile viitoare, dacă începem să facem ceva. Din păcate, sunt unii care consideră - inclusiv în PNL, probabil - că poţi ajunge să câştigi fără să faci ceva. Ceea ce este fals. Dacă reuşim să ne facem un plan bazat pe idei bune şi reuşim să coagulăm oamenii bine inteţionaţi, atunci avem o şansă importantă. Numai în condiţiile acestea. Nu trebuie să-i inventăm pe aceşti oameni, ci să-i adunăm. Ideea mea este de a veni cu proiecte. Toată lumea spune că vrea să facă. Dar ce ar fi să vii cu proiecte pe banii partidului, pe banii tăi? Vino cu ceva pe masă. Noi suspectăm oamenii că sunt slabi, dar ei sunt doar dezinformaţi. Şi sunt dezinformaţi, pentru că sunt dezinteresaţi. Se consideră, pe bună dreptate poate, că toţi suntem o apă şi-un pământ. Noi trebuie să arătăm contrariul. Eu nu am o problemă cu votanţii PSD şi consider că este o mare greşeală să ai o problemă cu votanţii unui partid. Sunt oameni, au văzut dintr-o perspectivă. Trebuie să vedem de ce au văzut aşa, să le dăm altă perspectivă.
- Sunt vechi membri ai PNL cu notorietate și apreciați de comunitate, care, din diferite motive, au ales să facă un pas în spate. Vă ofer un exemplu: domnul doctor Paul Ichim. V-ar plăcea ca acești oameni să se întoarcă și să se implice politic?
- Eu, în momentul acesta, nu sunt în postura de a invita pe cineva să se activeze sau nu. Este, însă, o întrebare foarte bună. Dacă amintiți de domnul doctor Paul Ichim, vă pot spune că am avut o discuție privată, acum ceva timp. Mă interesează să capăt experiență de la oamenii care chiar au. Am discutat și cu alții. În funcție de cum evoluează lucrurile, voi discuta pe viitor și cu alte persoane pentru că vreau să învăț de la toți. Mai este un lucru foarte important: oamenii vechi sunt buni, au notorietate, ar fi ușor să vin eu și să spun că îl vreau pe ăla, și pe ăla, și pe ăla, despre care știu că au o imagine bună. Numai că mă interesează foarte mult, pe lângă imagine, să aibă și intenții bune sau ce urmăresc. Dacă există la cineva o frustrare, interesul de a face rău nu știu cui, nu mă interesează persoana respectivă. Eu nu am de gând să mint ca să câștig ceva. Am de gând, dacă voi câștiga ceva, să câștig pe sinceritate pentru a putea schimba ceva. Eu am o vorbă: cu cât te împing mai mulți cu scaii de mână, cu atât mai greu va fi să te dezlipești de ei. Mai bine să te chinui să urci, dar dacă reușești să ajungi sus poți să schimbi ceva. Toți oamenii liberali în gândire sunt bineveniți atâta timp cât au intenții bune și vor să construiască ceva pentru oraș și pentru partid.
Cine este Ștefan Baltă
Ștefan Baltă are 35 de ani (este născut pe 2 august 1982) și este căsătorit. De trei ani este prorector cu Strategii universitare, managementul calității și relația cu studenții al Universității "Dunărea de Jos" din Galați, fiind totodată și conferențiar al Facultății de Inginerie. Din anul 2008, de când desfășoară activități didactice, Ștefan Baltă a deținut mai multe funcții de conducere în cadrul universității, printre care cea de prodecan și de director de departament. Prorectorul Universității "Dunărea de Jos" a publicat zeci de lucrări și cărți împreună cu profesori din țară, dar și din străinătate. Ștefan Baltă s-a înscris în PNL în luna februarie a acestui an și are calitatea de vicepreședinte al partidului.
