În ultima perioadă, mai multe instanţe şi parchete din ţară au decis să îşi suspende activitatea, ca formă de protest faţă de Ordonanţa 7/2019. Unii judecători chiar au îndemnat la adoptarea unor forme severe de protest, ceea ce i-a determinat pe zeci de preşedinţi şi vicepreşedinţi ai instanţelor din România să semneze o scrisoare pe care au trimis-o Consiliului Superior la Magistraturii (CSM) prin care se delimitează de această chestiune.
Unul dintre semnatarii acestei scrisori este preşedintele Tribunalului Galaţi, judecătorul Robert George Florea, care ne-a acordat un scurt interviu în care ne explică care sunt, de fapt, nemulţumirile magistraţilor.
- Tribunalul Galaţi nu a întrerupt programul de lucru.
- Marea majoritate a instanţelor nu au adoptat acest stil de protest. Cred că sunt vreo 20 de instanţe, dintr-un total de peste 200, care au decis să întrerupă lucrul. Cred că protestul adoptat de Adunarea Generală din cadrul Tribunalului Galaţi este cel mai potrivit. Ne-am exprimat îngrijorarea faţă de anumite prevederi, faţă de modul în care a fost adoptată Ordonanţa 7 pentru nişte chestiuni care nu erau urgente, dar a încerca să denaturăm acest demers şi să îl ducem într-o zonă care nu mai are legătură cu statutul de magistrat mi se pare cam mult. Credem că rolul magistratului într-un stat de drept este acela de a fi imparţial, echidistant şi de a împărţi dreptatea. De asemenea, Tribunalul Galaţi, în urma Adunării Generale, a trimis către CSM o adresă prin care ne-am arătat nemulţumirea faţă de Ordonanţa 7. Doar chestiunile legate de concursul de intrare în magistratură prin Institutul Naţional al Magistraturii, acestea fiind cerute Guvernului chiar de CSM, îşi justificau urgenţa. În schimb, toate celelalte modificări ale Legilor 303, 304 sau 317 nu au fost cerute de CSM şi de aceea Tribunalul Galaţi, ca şi toate celelalte instanţe din ţară, a cerut abrogarea lor de urgenţă. La Galaţi, în Adunarea Generală, nu s-a întrunit o majoritate privind suspendarea activităţii. Considerăm că nu acesta este rolul judecătorilor, să protesteze, pentru că nu sunt vizate chestiuni legate de funcţionarea administrativă a instanţelor. Judecătorii trebuie să rămână imparţiali, să nu se implice în deziderate care pot fi preluate de alţii, în deziderate politice, într-o luptă politică. Magistratura înseamnă cu totul şi cu totul altceva, înseamnă imparţialitate, independenţă şi adevăr.
- În scrisoarea trimisă către CSM se face referire la faptul că domnul judecător Cristi Dănileţ nu reprezintă corpul judecătorilor.
- Un punct important în apelul nostru în reprezintă nereprezentativitatea acelei delegaţii care ar fi urmat să ajungă la Bruxelles, în frunte cu domnul Dănileţ. Noi considerând că acea delegaţie nu ne reprezintă, nu ştim cum a fost constituită, cine face parte din ea şi atunci este normal să nu fim de acord cu acest lucru. Ba mai mult, orice legătură instituţională între România şi Uniunea Europeană trebuie făcută conform legii, iar singurul organism care ne poate reprezenta în faţa instituţiilor europene este CSM, nu delegaţii de magistraţi constituite ad-hoc. Reprezentativitatea judecătorilor este dată chiar de corpul judecătorilor, care, întruniţi în adunări generale, îşi pot spune punctul de vedere, pot lua hotărâri etc.
- Ce aţi solicitat, concret, Consiliului Superior al Magistraturii?
- Am solicitat CSM-ului să ia act de îngrijorarea pe care ne-o manifestăm faţă de escaladarea fără precedent a manifestărilor publice din partea unor colegi judecători, cu îndepărtarea acţiunilor revendicative de la cele ce se pot circumscrie nevoilor reale ale instanţelor judecătoreşti, şi să adopte în regim de urgenţă măsuri de natură să conducă la restabilirea autorităţii şi prestigiului de care trebuie să se bucure corpul judecătorilor. De asemenea, se solicită măsuri pentru stoparea demersului iniţiat de domnul judecător Cristi Dănileţ, respectiv de a se deplasa împreună cu o delegaţie de 30 de magistraţi la Bruxelles pentru a discuta cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Din câte ştiu, colegii din ţară au tradus deja acest apel în engleză şi franceză şi el va fi trimis inclusiv instituţiilor europene în materie. Toate aceste solicitări trebuie introduse pe ordinea de zi a CSM, pentru că aceste manifestări politicianiste din partea unor colegi judecători nu îşi au rostul în societatea românească. Nu trebuie să deviem de la menirea noastră. Atâta timp cât noi solicităm ca celelalte puteri să ne respecte statutul de putere în stat, acelaşi lucru ar trebui să îl facem şi noi. Este adevărat că nu suntem de acord cu mare parte a prevederilor Ordonanţei 7, dar asta nu înseamnă că trebuie să negăm rolul celorlalte puteri.
- Deja au fost făcute anumite modificări la această ordonanţă.
- Ne-a deranjat că a fost adoptată tranşând nişte chestiuni care nu erau urgente şi care trebuiau dezbătute public. De exemplu, o prevedere, care de altfel a şi fost abrogată, este cea privind buna reputaţie. Adică dacă nu mai îndeplineşti criteriul bunei-reputaţii să fii scos din magistratură. Ce înseamnă bună reputaţie? Nu este o definiţie dată în nici un act normativ, ori, acolo unde nu există o definiţie clară, interpretarea poate fi arbitrară şi atunci se ajungea la alte chestiuni.
- Printre motivele pentru care s-a protestat în ţară s-a numărat şi cel legat de înfiinţarea Secţiei de Investigare a Magistraţilor.
- Nici eu nu sunt de acord cu această secţie, pentru că am ajunge la chestiuni puţin ieşite din normal. Nu cred că este normal să existe un organism care să cerceteze o categorie socio-profesională. Da, este normal să există o secţie care să investigheze o anumită categorie de infracţiuni, cum este DNA, cum este DIICOT. Nu ştiu dacă mai există aşa ceva în Uniunea Europeană. Toată chestia asta este cu plus şi cu minus. Unii ar putea crede că este o sabie a lui Damocles deasupra capului, alţii ar putea gândi că s-a făcut o secţie pentru ei, care îi va scoate basma curată. Nu trebuie să existe suspiciuni de niciun fel. Tocmai de aceea, nu cred că se impunea înfiinţarea unei astfel de secţii, nu pentru că ea nu ar lucra corect, dar ar putea exista opinii şi într-un fel şi în celălalt, iar nu acesta trebuie să fie scopul.
