EXCLUSIV. Interviu cu comisarul european Mariya Gabriel - Investițiile în cercetare sunt investiții în viitorul Galațiului

EXCLUSIV. Interviu cu comisarul european Mariya Gabriel - Investițiile în cercetare sunt investiții în viitorul Galațiului
Evaluaţi acest articol
(30 voturi)

Comisarul european pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel, va fi prezent luni, 19 septembrie, la Galați, pentru a participa la Conferința "Orizont Europa - Oportunități de finanțare pentru cercetătorii și întreprinderile românești", organizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați alături de Comisia Europeană și Parlamentul European. În avanpremieră la acest eveniment, comisarul Mariya Gabriel a acordat ziarului ”Viața liberă” un amplu interviu în exclusivitate:

-Cum ne poate ajuta cercetarea științifică să depășim multiplele crize cu care se confruntă societatea – pandemie, energie, schimbări climatice etc.?

-Investițiile în cercetare și inovare reprezintă investiții în viitorul Europei. Finanțarea UE a permis echipelor din diferite țări și discipline științifice să colaboreze și să facă descoperiri extraordinare, transformând Europa într-un lider de talie mondială în domeniul cercetării și inovării.

Investițiile în cercetare și inovare sunt într-adevăr esențiale pentru abordarea provocărilor majore, cum ar fi schimbările climatice, pierderea biodiversității, îmbătrânirea populației, digitalizarea și inegalitățile din ce în ce mai mari. Cercetarea și inovarea au potențialul de a produce soluții noi care să ne ajute să abordăm aceste provocări.

Domenii precum sănătatea, tehnologiile digitale, transformarea industrială, societățile reziliente, resursele naturale, energia, mobilitatea, mediul, alimentele, economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon și securitatea vor beneficia de pe urma activităților dinamice de cercetare și inovare.

În plus, activitățile de cercetare și inovare generează de fapt beneficii pentru economie, deoarece se află în centrul productivității și competitivității economiei noastre și sprijină crearea de locuri de muncă noi și mai bune și dezvoltarea sectoarelor cu un grad ridicat de specializare. În acest context, este responsabilitatea noastră ca cercetarea și inovarea să devină din ce în ce mai proeminente în peisajul politicilor UE și să fie recunoscute în inițiativele UE de sprijinire a creșterii reînnoite și catalizatori pentru sustenabilitatea socială, economică și de mediu.

O nouă caracteristică esențială a programului Orizont Europa este reprezentată de misiunile care urmăresc să abordeze provocările sistemice majore și să inspire încredere în capacitatea noastră de a crea o societate mai ecologică, mai rezilientă și mai bună pentru generațiile viitoare. Acestea adoptă o abordare bazată pe colaborare pentru a cataliza eforturile ambițioase în materie de cercetare și inovare pe termen lung și care vizează realizarea unor schimbări reale pe teren. Cele cinci misiuni acoperă domenii legate de schimbările climatice, cancer, oceane și ape, orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic și soluri sănătoase. Acestea includ obiective, termene și proceduri clar definite pentru urmărirea și evaluarea rezultatelor obținute.

Misiunea UE privind 100 de orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei are obiectivul concret de a oferi 100 de orașe neutre din punct de vedere climatic în UE până în 2030. Aceste orașe vor acționa ca centre de experimentare și inovare pentru a permite tuturor orașelor europene să le urmeze exemplul până în 2050. Au fost selectate 100 de orașe din UE și 12 orașe din țările asociate, dintre care trei orașe sunt din România: București, Cluj-Napoca și Suceava. Felicitări!

Următoarele etape sunt dezvoltarea contractelor urbane în domeniul climei, o formă de cooperare cu părțile interesate de la nivel local și cu cetățenii, care va stabili planuri pentru ca orașele să atingă neutralitatea climatică până în 2030. De asemenea, vor fi create rețele naționale în toate țările participante, pentru a sprijini orașele selectate pe drumul lor către neutralitatea climatică și pentru a implica și alte orașe în această călătorie ambițioasă.

O altă misiune privind cancerul va arăta modul în care cercetarea științifică poate contribui la abordarea provocărilor în materie de sănătate. Având în vedere că această boală este o problemă gravă și din ce în ce mai mare în Europa,  cu 2,7 milioane de persoane diagnosticate cu această boală în fiecare an în UE-27 și 1,3 milioane de decese anuale din cauza cancerului, misiunea este o inițiativă importantă de politici publice și cercetare inovare.

Prin intermediul acestei misiuni de combatere a cancerului, cercetarea și inovarea vor îmbunătăți viața a peste 3 milioane de persoane până în 2030 prin prevenire și vindecare și îi va ajuta pe cei care suferă de cancer și pe membrii familiilor lor să trăiască mai mult și mai bine. Programele actualizate și extinse de screening și depistare timpurie implementate de toate statele membre vor ajunge la un număr mai mare de persoane și vor spori depistarea cancerului în stadiile incipiente. Platforma europeană UNCAN.eu va permite cercetătorilor să analizeze date combinate de înaltă calitate provenite din cercetare, ceea ce va conduce la descoperiri mai rapide în înțelegerea cancerului. Au fost deja alocate fonduri pentru a dezvolta această platformă. O caracteristică a misiunii constă în așezarea cetățenilor și a pacienților în centrul cercetării și inovării, precum și în orientarea politicilor viitoare prin consultarea acestora cu privire la aceste inițiative.

-UE este și într-o competiție globală, cu actori puternici. Cât de pregătită este UE să facă față ”noului val” al tehnologiilor care ne vor  modela viitorul? În ce mod răspunde unor astfel de provocări ”Agenda europeană pentru inovare”?

-Inovarea „deep tech (tehnologie profundă)”, al patrulea val de inovare, va transforma societățile noastre cu soluții care reunesc componente digitale și fizice, știință și industrie, precum și talente în domeniul ingineriei. Europa dorește să se afle încă de la început în fruntea acestui nou val de inovare. Am învățat din valul anterior, inovațiile digitale, că este foarte dificil de recuperat decalajul dacă nu suntem pregătiți încă de la început.

Prin urmare, am adoptat o Nouă agendă europeană pentru inovare cu cinci inițiative emblematice ambițioase pentru ca Europa să devină motorul global al inovațiilor și al întreprinderilor nou-înființate din domeniul tehnologiei profunde. Iar România enumeră deja startup-uri de succes din domeniul tehnologiei profunde, cum ar fi UIPath – cea mai importantă listare a unui startup european până în prezent la zi, și acesta a provenit din România.

Agenda se va axa pe cinci inițiative emblematice care vizează domenii în care Europa trebuie să își sporească performanța.

Prima este finanțarea întreprinderilor în curs de extindere. Prin acțiuni concrete, cum ar fi o nouă Lege privind cotarea la bursă, Agenda de inovare va mobiliza investitorii instituționali și privați din Europa să investească în extinderea întreprinderilor europene de tip deep-tech și să beneficieze de pe urma acesteia.

Cea de-a doua se axează pe transformarea mediului nostru de reglementare într-un mediu mai favorabil inovării, vom crea spații de experimentare și vom încuraja achizițiile publice. Acest lucru va îmbunătăți condițiile-cadru cu spații de testare în materie de reglementare, bancuri de încercare, laboratoare vii și achiziții publice în domeniul inovării.

Cea de-a treia inițiativă emblematică va viza consolidarea și interconectarea ecosistemelor de inovare din întreaga UE. Vom sprijini crearea a 100 de „innovation valleys” regionale în domeniul deep-tech și vom ajuta statele membre și regiunile să direcționeze cel puțin 10 miliarde EUR către proiecte concrete de inovare interregională. Instrumentele de investiții vor fi mobilizate pentru țări precum România, care sunt inovatori emergenți cu îmbunătățiri majore în ecosistemul întreprinderilor nou-înființate, în special în 2021 și, de asemenea, în 2022, cu o creștere continuă a investițiilor de capital de risc în întreprinderile nou-înființate disruptive.

Cea de-a patra este, de asemenea, deosebit de relevantă pentru România. Ne vom asigura că statele membre sunt în măsură să promoveze, să atragă și să păstreze talente specializate în deep-tech. Dorim să includem o schemă de internship în inovare pentru întreprinderile nou-înființate și cele în curs de extindere, o bază de talente a UE care să ajute întreprinderile nou-înființate și întreprinderile inovatoare să găsească talente din afara UE, să formeze 1 milion de specialiști în domeniul tehnologiilor profunde în întreaga Europă, un sistem de antreprenoriat și de leadership pentru femei și o activitate de pionierat în ceea ce privește opțiunile de cumpărare de acțiuni pentru angajații întreprinderilor nou-înființate.

Cea de-a cincea inițiativă emblematică o reprezintă îmbunătățirea instrumentele de elaborare a politicilor. Acest lucru va fi esențial pentru elaborarea unor politici bazate pe date care să fie adaptabile, adecvate scopului și comparabile între regiuni și țări.

Toate aceste acțiuni necesită o punere în aplicare rapidă, cu impact major. Impact care poate fi obținut numai dacă sunt puse în aplicare în coaliții informale între actorii Ecosistemului european de inovare.

Acesta este motivul pentru care lucrez îndeaproape cu fondatorii, investitorii și industria din întreaga Europă, inclusiv din România. Contribuțiile fondatorilor precum Daniel Dineș și ale noilor investitori din România vor fi esențiale pentru a asigura o punere în aplicare eficace a inițiativelor emblematice în România.

De asemenea, colaborez îndeaproape cu autoritățile regionale și locale. Pe 14 septembrie, am lansat la Nisa prima ediție a Campusului european pentru inovare, care este un forum pentru ecosistemul de inovare pentru a dezbate teme precum oportunitățile europene de inovare, cooperare, creare de întreprinderi și finanțare disponibilă. Forumul se bazează pe patru teme, subliniind rolul pe care îl pot juca regiunile, comunitățile locale, instituțiile de învățământ, femeile și tinerii în stimularea noului val de inovare în Europa. 

Implementarea eficientă a noii agende europene pentru inovare va construi un veritabil Ecosistem de inovare paneuropean care să asigure faptul că Europa este pregătită să conducă valul de tehnologii de tip deep-tech.

-De ce este important pentru UE în general, pentru state precum România în particular, să investească în cercetare și dezvoltare?

-Așa cum am menționat, cercetarea și inovarea sunt esențiale pentru a realiza dubla tranziție verde și digitală, dar și pentru a ne îmbunătăți condițiile de viață, pentru a asigura competitivitatea economiilor noastre și pentru a ne proteja suveranitatea tehnologică. Prin urmare, este esențial pentru ca Europa și România să investească în cercetare și inovare și să implementeze reforme ambițioase.

În plus, atât pandemia, cât și contextul geopolitic actual au dovedit importanța consolidării rezilienței și a pregătirii noastre împotriva riscurilor neprevăzute.

România este un actor emergent performant în materie de inovare, conform ediției din 2021 a Tabloului de bord european privind inovarea, și are multe de câștigat de pe urma unei participări sporite la programul Orizont Europa și a unui ecosistem de cercetare și inovare mai performant. De exemplu, cheltuielile întreprinderilor pentru cercetare și dezvoltare s-au dublat din 2013, fiind determinate în principal de întreprinderi mari.

În plus, Planul Național de Redresare și Reziliență al României stabilește un pachet cuprinzător de reforme pentru guvernanța sistemului național de cercetare și inovare și pentru a face primii pași necesari pentru reformarea carierei de cercetător.

O mai mare calitate și eficiență a sistemului de cercetare și inovare, o mai bună guvernanță, un mediu îmbunătățit pentru instituțiile de cercetare și întreprinderile inovatoare, instrumente de finanțare adecvate și bine întreținute, precum și legături mai bune între știință și economie sunt factori-cheie pentru stimularea cercetării și inovării și sunt importanți din următoarele motive:

În primul rând, va spori competitivitatea economiei europene și a celei românești. Într-adevăr, dacă România găzduiește tehnologii viitoare, acest lucru va oferi un avantaj față de alte economii pentru a asigura creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă.

În al doilea rând, stăpânirea acestor tehnologii va ajuta Europa și statele sale membre să atragă cercetători și inovatori pentru a le dezvolta în continuare, aducând cu ei cunoștințele și experiența lor pentru a le împărtăși celor locali.

În al treilea rând, tehnologii precum hidrogenul vor permite României să realizeze tranziția verde pentru a deveni neutră din punct de vedere climatic, ceea ce va crea locuri de muncă, va spori suveranitatea energetică și tehnologică și, din nou, va îmbunătăți competitivitatea întreprinderilor românești. La un nivel mai general, cercetarea și inovarea sunt necesare pentru găsirea de noi soluții capabile să combată schimbările climatice.

În cele din urmă, investiția în cercetare și inovare nu reprezintă un scop în sine. Este mijlocul de a ne oferi instrumentele necesare pentru a ne îmbunătăți viitorul și înglobează toate aspectele vieții noastre, motiv pentru care programul Orizont Europa este atât de amplu. Scopul său este de a avea un impact concret pe teren. 

Investiția în cercetare și inovare este o investiție pentru a ne modela viitorul, pentru a ne oferi instrumentele viitorului pe care ni-l dorim pentru toți.

-Există la Galați proiecte care v-au atras atenția în mod deosebit? Dacă da, care sunt acestea și prin ce se remarcă ele?

-În primul rând, aș dori să încurajez organizațiile din Galați să își depună candidatura și să se implice în activitățile programului Orizont Europa și în cererile de propuneri. Deja în cadrul programului Orizont 2020, organizațiile din regiune au fost implicate în 15 de proiecte în valoare totală de aproape 2,4 de milioane de euro.

În plus, în cadrul programului Orizont Europa, 8 proiecte au deja finanțare în valoare totală de aproximativ 2 de milioane de euro. Acest lucru ne permite să preconizăm o creștere reală în regiune și arată că eforturile depuse în ultimii ani dau roade.

Din programul Orizont 2020 aș dori să evidențiez un proiect. Acesta este orientat spre viitor și arată importanța cooperării celor mai avansate state membre pentru a consolida capacitatea de cercetare a României.

Permiteți-mi să vă atrag atenția asupra proiectului ”Navais”, în care au fost implicate Santierul Naval Damen Galati SA și Marine Engineering SRL, sub coordonarea organizației olandeze Stichting Netherlands Maritime Technology Foundation.

Proiectul utilizează abordări de inginerie a sistemelor pentru a dezvolta principiile, procedurile și o bibliotecă reutilizabilă de componente pentru proiectarea și producția modulară și le va aplica pentru a dezvolta două familii de produse: feriboturi pentru pasageri/automobile și ambarcațiuni multifuncționale.

Într-adevăr, prin partajarea componentelor și a producției în cadrul unei platforme de nave, se obține o mai mare eficiență în ceea ce privește proiectarea navelor și flexibilitatea rețelelor de producție, ceea ce va permite scurtarea termenelor de execuție a proceselor, calitatea constantă, reducerea costurilor de proiectare și de producție și o mai bună integrare a lanțului de aprovizionare al IMM-urilor, îmbunătățind competitivitatea noastră și reducând materiile prime necesare.

Acesta este un proiect foarte interesant, la fel ca toate cele finanțate prin Orizont 2020 și Orizont Europa în regiune. Cu toate acestea, aș dori să subliniez faptul că cooperarea cu statele membre mai avansate este importantă pentru a îmbunătăți și mai mult performanța României în domeniul cercetării și inovării.

În cele din urmă, în calitate de comisar european responsabil pentru cultură, sprijinul pentru cultură, patrimoniul cultural și sectoarele creative sunt domenii de care mă simt foarte apropiată. România are atuuri importante în acest domeniu, ceea ce reprezintă punct forte pentru creștere economică și locuri de muncă, dar și o parte autentică a modului nostru de viață european. Mai exact, salut eforturile Bibliotecii publice V.A. Urechia, căreia i s-a acordat în acest an distincția Marca patrimoniului european! În acest An european al tineretului 2022, acest loc este un loc unic, care face orașul Galați și mai atrăgător, în beneficiul tinerilor noștri și al tuturor cetățenilor.

-Cum poate fi stimulată legătura între mediul universitar și zona de cercetare și ”lumea concretă” a mediului de afaceri? Care ar fi domeniile cu cel mai mare potențial pentru colaborarea între cercetare și întreprinderi?

-Cooperarea dintre cercetători și întreprinderile nou-înființate este esențială pentru viitorul economiei și societății europene. Acesta este motivul pentru care Noua agendă europeană pentru inovare s-a axat pe cooperarea dintre cei trei poli ai așa-numitului triunghi al cunoașterii – educație, cercetare și inovare, întreprinderi. Cercetătorii, fondatorii, investitorii, profesorii universitari și studenții trebuie să colaboreze strâns dacă dorim să transformăm Europa în motorul mondial al inovațiilor și al întreprinderilor nou-înființate.

În primul rând, în domeniul educației. Instituțiile de învățământ superior joacă un rol esențial în dezvoltarea talentelor noastre. Ele sprijină cel mai bun capital – tinerii noștri. Acesta este motivul pentru care, împreună cu sectorul educației și cu statele membre, am creat Strategia europeană pentru universități. Strategia va duce cooperarea transnațională în învățământul superior la un nou nivel, inclusiv prin lansarea Universităților europene, pe care intenționăm să le extindem până la 60, incluzând peste 500 de instituții de învățământ superior până la jumătatea anului 2024. Mă bucur că, în urma cererii de propuneri Erasmus+ din 2022, avem în prezent 44 de Universități europene care implică aproximativ 340 de instituții de învățământ superior atât în capitale, cât și în regiuni îndepărtate din 31 de țări. La aceste alianțe participă în total 14 instituții din România.

În același timp, trebuie să aprofundăm legăturile dintre sectorul învățământului superior și ecosistemele de inovare și industriale din jur. Universitățile europene, de exemplu, au deja parteneri asociați, de la organizații neguvernamentale (ONG-uri) și întreprinderi până la orașe și autorități locale și regionale. De asemenea, am dori să vedem mai multe sinergii între consorțiile universităților europene și Centrele de excelență profesională.

Mai sunt și alte exemple de acțiuni la intersecția educației cu inovarea. Începând din 2023, vom oferi sprijin european pentru dezvoltarea incubatoarelor în cadrul instituțiilor de învățământ superior. În cadrul programului Erasmus+, vom stimula, de asemenea, stagiile Erasmus+ în străinătate, ajungând la peste 100.000 de stagiari în fiecare an prin evaluări ”inter pares” ale studenților și stagii în întreprinderi nou-înființate și organizații antreprenoriale.

Importanța interacțiunii strânse dintre educație și inovare este subliniată și mai mult în Noua agendă europeană de inovare. Aceasta ar trebui pusă în aplicare în paralel cu Strategia pentru universități. În acest caz, mă bazez, de asemenea, pe sprijinul Rețelei instituțiilor inovatoare de învățământ superior, pe care am lansat-o în cadrul primului Summit privind educație și inovare din iunie 2022.

A doua dimensiune este sprijinul nostru pentru inovare. Colaborarea dintre mediul academic, cercetare și sectorul de afaceri se materializează prin procesul de inovare, care se bazează în prezent pe crearea de întreprinderi de tip deep tech care ar putea transforma noile cunoștințe științifice în produse și servicii pe piață. În consecință, Comisia a sprijinit întreprinderile nou-înființate inovatoare prin intermediul Consiliului European pentru Inovare (CEI) și al Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT). CEI a sprijinit deja peste 5 000 de întreprinderi nou-înființate din 2018 până în prezent. EIT este cel mai mare ecosistem de inovare din Europa, cu peste 200 de parteneri în toate statele membre ale UE, inclusiv investitori și fondatori. Acest dinamism în ecosistemul de inovare va încuraja în mod firesc o mai bună cooperare între trei colțuri ale triunghiului cunoașterii.

A treia dimensiune constă în foile de parcurs privind tehnologiile industriale ale din Spațiul european de cercetare (SEC). Scopul lor este de a accelera transferul rezultatelor cercetării în economia reală prin identificarea, crearea și introducerea pe piață a tehnologiilor de nouă generație. Acestea își bazează recomandările de politică pentru o inovare industrială mai puternică pe dovezi solide privind cele mai relevante tehnologii și pe situația actuală a cercetării și inovării la nivelul UE și la nivel național. Acestea cartografiază nevoia de investiții și condițiile de stimulare a acestora.

Foile de parcurs sunt elaborate cu implicarea statelor membre, în cadrul forumului SEC. De asemenea, acestea sunt în curs de elaborare în colaborare cu industria, universitățile și organizațiile de cercetare și tehnologie, precum și cu alte părți interesate, pentru a include agendele de investiții în cercetare și inovare, de la cercetarea de bază la implementare.

O primă foaie de parcurs privind tehnologiile cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru industriile mari consumatoare de energie (Energy-intensive industries - EII) a fost publicată în aprilie 2022. Aceasta va contribui la parcursul de tranziție pentru ecosistemul EII. Pornind de la activitatea parteneriatelor Orizont Europa – Processes4Planet și Clean Steel – prezenta foaie de parcurs stabilește ce nu s-a îndeplinit în materie de cercetare și inovare, nevoile de absorbție și instrumentele de sprijin disponibile pentru aceste tehnologii inovatoare. Scopul său este de a utiliza în mod optim sinergiile pentru a sprijini investițiile industriale necesare prin intermediul unor agende comune de investiții.

O a doua foaie de parcurs privind tehnologiile industriale circulare, care urmează să fie finalizată până la sfârșitul anului 2022, va contribui la ecosistemele din domeniile EII, construcții și textile. Aceasta va analiza cele mai relevante tehnologii pentru circularitate în aceste sectoare și modul în care pot fi depășite barierele din calea adoptării și implementării lor.

Doresc, de asemenea, să evidențiez noua generație de parteneriate europene. Reunind sectorul public și cel privat, acestea contribuie la accelerarea implementării de noi soluții. Parteneriatele relevante pentru tranziția verde, cum ar fi hidrogenul sau aviația curată, și-au crescut nivelul de ambiție prin stabilirea unor obiective clare care să fie atinse până în 2030, prin consolidarea angajamentelor din partea partenerilor și prin stabilirea unei colaborări cu alte inițiative relevante din domeniul cercetării și inovării pentru a asigura sinergii eficace. Parteneriatul Processes4Planet se axează, de exemplu, pe aducerea tehnologiilor la niveluri înalte de pregătire, ceea ce va reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030, în conformitate cu obiectivele Pactului verde european, și pe dezvoltarea de tehnologii pentru atingerea neutralității climatice până în 2050.

În cele din urmă, un cuvânt despre cercetătorii înșiși cărora le acordăm o atenție deosebită în cadrul SEC, pentru a moderniza sistemul de evaluare și a oferi tinerilor cercetători cariere mai atractive și mai stabile. Este important ca structura europeană de cercetare să fie alimentată cu noi talente. Solicit aici sprijinul statelor membre, al universităților, al organizațiilor de cercetare și al industriei pentru a lucra la o acțiune și un parteneriat ambițioase, pentru a da curs concluziilor Consiliului privind carierele în cercetare și evaluarea cercetării, care vor necesita reforme și investiții.

-Cum se pot implica întreprinderile gălățene în activitățile de cercetare, de ce ar trebui să o facă și ce beneficii ar avea de pe urma acestui proces?

-Întreprinderile se pot baza pe Rețeaua punctelor naționale de contact (PNC). Punctele naționale de contact naționale sunt structuri de sprijin instituite de statele membre, recunoscute de Comisia Europeană, pentru a ajuta participanții să aibă acces la diferitele oportunități oferite de programele UE. În ceea ce privește Orizont Europa, există 18 de funcții diferite ale punctelor naționale de contact care oferă sprijin participanților în diferitele părți ale programului.

Pentru a le sprijini, am pus în aplicare un proiect de rețea de puncte de contact naționale de tranziție orizontală, pentru a asigura tranziția de la Orizont 2020 la Orizont Europa. Proiectul finanțat se numește Bridge2HE. Aceasta implică 22 de organizații ale Punctelor naționale de contact din întreaga Europă.

Aceștia au dezvoltat portalul PCN, o acțiune de sprijin a Punctelor naționale de contact care a fost concepută pentru a oferi cursuri de formare, evenimente, servicii și instrumente pentru Punctele naționale de contact și pentru participanți.

În plus, un proiect specific PNC va acoperi cei șapte ani de programare a programului Orizont Europa pentru fiecare parte relevantă a programului Orizont Europa.

Pe lângă structurile de sprijin care au devenit o componentă esențială în punerea în aplicare a programelor-cadru, Punctele de contact naționale reprezintă o rețea importantă de persoane care contribuie la schimbul de informații pentru a construi noi parteneriate. Acestea oferă informații și consiliere la fața locului potențialilor solicitanți și beneficiari, pe parcursul ciclului de viață al proiectului, în propria lor limbă, într-un mod care ar fi imposibil pentru Comisie și agențiile sale acționând singure.

Pot doar să încurajez entitățile române să colaboreze cu PNC și cu autoritățile române pentru a dezvolta această legătură esențială între cercetători, inovatori și întreprinderi și programele de finanțare europene. Acest lucru este foarte important pentru statele membre și comunitățile de cercetare care sunt mai puțin familiarizate cu modul în care funcționează programele CE.

Granturile se acordă în urma unor cereri de propuneri deschise în cadrul cărora solicitanții depun propuneri care sunt evaluate de experți externi independenți și clasificate pe baza criteriilor de atribuire stabilite în legislația programului Orizont Europa: excelență, impact, calitate și eficiență a punerii în aplicare.

De asemenea, Consiliul European pentru Inovare (CEI) include posibilitatea ca întreprinderile să beneficieze de finanțare de tip capital de risc. În plus, CEI are o rețea mare de inovatori și se străduiește să o extindă în toate regiunile Europei, în special acolo unde nu au existat încă beneficiari. 

La fel ca societățile cu sediul în Cluj-Napoca și Brașov, care au fost selectate în 2020 și 2021, întreprinderile inovatoare din regiunea Galați au, prin urmare, tot interesul apeleze la oportunitatea de finanțare Acceleratorul CEI pentru a își extinde activitatea.

-Care sunt principalele oportunități de finanțare prin Orizont Europa pentru cercetătorii și întreprinderile din Galați, în ce condiții și cât de dificilă este accesarea acestor fonduri?

Cercetătorii și întreprinderile din Galați au acces la toate modulele programului Orizont Europa.

România a dat deja rezultate bune în ceea ce privește inițiativele Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) și acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA). România numără șase centre EIT cu șapte parteneriate.

Rețeaua de puncte de contact naționale este principala structură pentru furnizarea de orientare, informații practice și asistență cu privire la toate aspectele participării la programul Orizont Europa. Am lansat un mecanism specific pentru a le sprijini. Scopul este de a consolida activitățile punctelor de contact naționale și de a îmbunătăți calitatea propunerilor solicitanților din partea statelor membre.

Punctele naționale de contact organizează zile de informare, cursuri de formare și ateliere, consultări. În plus, am asigurat măsuri de sprijin, cum ar fi o examinare prealabilă a propunerilor cu verificări ale eligibilității și sustenabilității, o verificare a fezabilității, precum și acțiuni de networking și identificare de parteneri.

O altă modalitate de a obține informații cu privire la viitoarele cereri de propuneri este prin intermediul Portalului de finanțare și licitații (Funding and tender opportunities), precum și prin intermediul numeroaselor webinare despre programul Orizont Europa.

Este important ca solicitanții să se familiarizeze cu atenție cu condițiile cererilor de propuneri și să acorde o atenție deosebită celor trei criterii de evaluare a excelenței, impactului și performanței, luând în considerare nu numai obiectivele și metodologia științifică, ci și impactul preconizat.

Încurajez oamenii de știință și inovatorii români, autoritățile publice, universitățile, asociațiile profesionale, întreprinderile, clusterele să lucreze și să colaboreze cu partenerii europeni, ceea ce îi va ajuta să candideze pentru cererile de propuneri din cadrul programului Orizont Europa.

Consider că participarea la consorții oferă un sprijin valoros cercetătorilor. Acesta este motivul pentru care dorim să încurajăm oamenii de știință și organizațiile să își împărtășească experiențele și să se reunească în comunitățile de cercetare. Acest lucru ar putea fi realizat, de exemplu, prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare, care oferă sprijin cercetătorilor pentru a dezvolta excelența științifică la frontierele cunoașterii.

Mi-am pus la dispoziție întreaga energie pentru a înzestra programul Orizont Europa cu instrumente care să abordeze în mod specific disparitățile dintre statele membre în ceea ce privește ratele de succes pentru a obține finanțare pentru proiecte. Componenta de extindere a programului Orizont Europa a fost consolidată în mod semnificativ cu un buget total de 3 miliarde EUR pe tot parcursul programului.

Acțiunile sunt concepute pentru a sprijini centrele de excelență, pentru a crea un ecosistem dinamic, pentru a spori capacitatea de acces la rețelele de cercetare, pentru a atrage talente, pentru a îmbunătăți competențele cercetătorilor. Inițiative precum formarea de echipe, programe de twinning, catedrele SEC continuă din ediția Orizont 2020, fiind adaptate la noile nevoi, cum ar fi îmbunătățirea sinergiilor cu alte sisteme de finanțare. De asemenea, au fost lansate noi inițiative – pentru excelență în instituțiile de învățământ superior, circulația creierelor, ecosisteme de inovare bazate pe realitatea zonei, un set de servicii pentru îmbunătățirea calității și a cantității propunerilor din țările vizate de extinderea participării.

De exemplu, proiectul AMaTUC, coordonat de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca este un exemplu excelent de proiect de twinning care trebuie să aibă loc pentru a ajuta partea română. Aceasta a stimulat excelența științifică și capacitatea de inovare în producția aditivă, precum și punerea în aplicare a unei strategii de cercetare și inovare.

Există o facilitate specială pentru a permite integrarea unui partener suplimentar dintr-o țară participantă la extindere în consorțiile autorizate care nu au încă niciun participant din acest grup de țări. Următorul termen de depunere a candidaturilor în acest an este 10 noiembrie – încă disponibil în cadrul recentului program de lucru. 

Recomand cercetătorilor și companiilor să urmărească toate informațiile online, să contacteze experți din echipa mea, să participe la zile de informare pentru clarificări suplimentare și să contacteze Punctul național de contact din România, care poate oferi sfaturi și informații practice cu privire la toate aspectele participării la programul Orizont Europa.

 

Experiență

Comisarul Mariya Gabriel, fișă biografică

Comisarul european pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel, este un politician bulgar cu o largă experiență în tematicile comunitare. Actuala funcției, în cadrul Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, o deține din 2019.

Anterior, a fost deputată în Parlamentul European din 2009 până în 2017.

În Parlamentul European a ocupat funcția de vicepreședinte al grupului Partidului Popular European (PPE), vicepreședintă a organizației de femei PPE și șefa delegației PPE bulgare. Ea a fost numită pentru prima dată în Comisia Europeană în 2017 în funcția de comisar european pentru economie digitală și societate digitală pentru a ocupa un loc lăsat vacant la plecarea Kristalinei Gheorghieva.

Din actuala poziție de comisar european pentru Inovare și Cercetare, Mariya Gabriel, coordonează, printre altele, implementarea programului Orizont Europa, unul dintre cele mai importante programe de acest fel la nivel mondial. Programul, cu un buget de 95,5 miliarde de euro, facilitează colaborarea și consolidează impactul cercetării și inovării asupra dezvoltării, sprijinirii și implementării politicilor UE, ținând cont totodată de provocările globale.

 

Citit 18228 ori Ultima modificare Marți, 20 Septembrie 2022 02:57

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.