Tecuci, capitala Cercetășiei româneşti. Interviu cu profesorul Vasile Ghica

Tecuci, capitala Cercetășiei româneşti. Interviu cu profesorul Vasile Ghica
Evaluaţi acest articol
(5 voturi)

Organizația Națională "Cercetașii României" este prezentă în peste 50 de localități din ţară şi din 1993 este membră a organizației mondiale de profil. Cu o perioadă de glorie în anii '20-'30 ai secolului trecut, cercetăşia românească a fost reînfiinţată în 1990 şi are în prezent câteva mii de membri. Municipiul Tecuci este unul dintre cele mai importante centre ale organizaţiei, monumentul de aici fiind singurul din lume dedicat cercetaşilor. Cohorta "Oltea Doamna" din Tecuci este cea mai veche formaţiune de cercetaşi din România şi a fost înfiinţată în 1915. Profesorul şi scriitorul Vasile Ghica a inițiat, în 1989, Ziua Cercetașului, care se serbează anual la Tecuci de Sf. Constantin și Elena (21 mai), la care vin sute de cercetași din diferite zone ale țării.

- Domnule profesor Vasile Ghica, la sfârșitul lunii mai, a fost o forfotă teribilă în Tecuci. Vă ocupați de organizația "Cercetașii României" de trei decenii. Vă rog să-i informați pe cititorii noștri despre acești năzdrăvani.

- La începutul secolului trecut, lordul Baden Powell s-a gândit cum să organizeze timpul liber al copiilor și al tinerilor. S-a retras, pentru câteva săptămâni, pe o insulă, cu un grup de copii și au discutat, s-au contrazis, au experimentat tot soiul de propuneri. În cele din urmă, "maestrul" a scris o cărticică foarte concentrată și deosebit de interesantă. Și-au dat mâna îndemnuri religioase, morale şi patriotice cu bucuria de a petrece timpul liber în natură și de a o ocroti. Toate cerințele au fost armonizate într-o lege și un jurământ. În câțiva ani, lumea s-a umplut de cercetași. În 1912 a luat ființă prima astfel de formațiune și în România. S-a votat imediat o lege în Parlament și, cu sprijinul armatei, cercetășia s-a răspândit peste tot. Dar a venit Primul Război Mondial. În vara lui 1917, frontul se afla la Mărășești, la 25 de kilometri de Tecuci. Cercetașii nu au uitat că juraseră să-și apere țara, chiar cu prețul vieții. Două mii dintre ei, din Oltenia și Muntenia, au pornit, mai mult pe jos, spre noi. Nu intrăm în detalii. Tragic e că, după bătălie, au mai ajuns la familiile lor doar 47. Au mai fost și alte jertfe. În memoria tuturor cercetașilor dispăruți, tecucenii au ridicat prima statuie din Europa, în 1925. Comuniștii au topit-o în 1954, iar noi am reconstituit-o, după fotografii, în 1996.

- Cum a fost începutul?

- Greu, ca de obicei, dar am avut noroc de un primar (Gheorghe Lazăr - n.a.) foarte receptiv și câteva colege deosebit de entuziaste. De atunci și până astăzi au venit aici să se relaxeze, să se reculeagă și să depună un nou Legământ circa 23.000 de cercetași din foarte multe localități din țară. Visul oricărui membru al organizației e să ajungă, măcar o dată în viață, la Tecuci, oraș supranumit Sufletul Cercetășiei Române.

Sute de tineri vin anual la Tecuci

- Ce fac ei în cele trei zile petrecute la noi?

- 21 mai este Sărbătoarea Națională a Cercetașilor din România. În preajma acestei date, sute de membri ai organizației, din diverse localități, vin la Tecuci. Anul acesta au ajuns 570 de copii din: Iași, Suceava, Buzău, Pitești, București, Brăila, Galați, Tulcea și Matca. Programul este cel pe care l-am stabilit încă din 1996. Vineri după-amiază sosesc pe Insula lor (cu o suprafaţă de 3 ha - n.a), un adevărat paradis verde. Aici își instalează corturile, se împrietenesc, vizitează orașul, ascultă muzică, dansează. A doua zi merg la pădure. Pentru că cele mai apropiate păduri de oraș au fost defrișate, s-a mers la Adam. Aici, bucurie fără margini: orientare turistică, cățărări, jocuri pe diverse teme etc. Seara, foc de tabără pe insulă, festivitate de premiere după concursurile de la pădure, muzică, dans. În ultima zi, parada patrulelor și depunerea Legământului la statuie. Detalii despre istoria Cercetășiei tecucene se găsesc în cartea mea, "Tecuciul, în ipostaze ilustre".

- Au fost şi momente culturale?

- Da. În prima seară, fiindcă ploua, au mers la un concert folk. Altădată, timpul era drămuit mai bine și tinerii vizitau câteva obiective. Avem un splendid muzeu al aviației. Mai există unul doar la București. Muzeul de Istorie pare o bijuterie, iar Ateneul "Pelin" este cea mai mare investiție culturală privată din ultimul secol. Într-un micromontaj, oaspeții ar putea să-i asculte pe marii artiști care au concertat aici în ultimii ani. Întinși pe iarbă, ori așezați pe căpițele de fân, tinerii ar putea dialoga cu câteva personalități ale locului. Vrem ca fiecare oaspete să devină un ambasador al urbei noastre. În prima jumătate a secolului trecut, Tecuciul era considerat, alături de Bârlad și Fălticeni, un oraș mic cu o cultură mare.

- Ați fost pionier. Pe scurt, vă rog, asemănări și deosebiri.

- Se tot spune că pionierii erau îndoctrinați politic. Da, erau, dar când se întâmpla să asculte discursul conducătorului suprem, făceau haz și îi corectau greșelile de exprimare. Deci nu a reușit să și-i câștige. Virgil Radulian a făcut din pionierie un adevărat vis. Baza materială era uluitoare. Fiecare elev putea să meargă gratuit în excursii și în tabere. Complexul de la Năvodari avea 9.000 de locuri pe serie. După 1990, imbecilii au distrus totul. Cântarea României era un imn închinat lui Ceaușescu. Dar nimeni nu lua în serios acea propagandă grețoasă. În schimb, copiii cântau, dansau, jucau teatru, făceau sport etc. Acum, pentru unele activități recreative, au apărut firme specializate, doar pentru cei cu bani mulți.

"O comoară pe care o ascundem"

- Aveți ceva nemulțumiri în legătură cu felul în care acționează cercetășia astăzi?

- Da. Prea multă discreție. Parcă am fi în ilegalitate. Este o comoară pe care o ascundem, în loc să o punem în valoare. Sunt sute de canale TV, multe cu programe mizerabile, dar despre cercetași nu se suflă nicio vorbă. Dacă i s-ar acorda atenția cuvenită, multe amenințări care planează asupra școlii de azi (violența, drogurile, sexualitatea, fuga de efort, absența lecturii etc) ar fi diminuate.

- La ora când vorbim, școala românească se află în grevă generală.

- Da, profesorii au dreptate, dar necazul lor nu poate avea soluții convenabile. Pentru că țara este condusă mizerabil de trei decenii, vistieria țării este goală, iar împrumuturile sunt împovărătoare pentru noi și pentru multe generații viitoare. În curând, toată România va fi în grevă generală. Trebuia să deschidem ochii mai demult. Imnul țării strigă să ne deșteptăm. Dar marea noastră voluptate este somnul... cel de moarte. Poate cercetașii vor face cândva țara prosperă pentru toți românii.

Citit 4818 ori Ultima modificare Luni, 05 Iunie 2023 11:31

1 comentariu

  • postat de marr
    Luni, 05 Iunie 2023 22:04
    86.124.200.***
    Foarte Interesant Articolul . A se vedea si Organizatia de baza - BSA - sau Boy Scouts of America .
    Miscarea Cercetasilor , la origine , imbina valori (traditional) civice , proactive , moral-crestine .
    Dadea copiilor un orizont de explorare a Naturii , cu dobandire de noi skill-uri .
    Caiac- navigatie - orientare - inot - pregatire/hrana/foc de tabara ...socializare altfel decat in banca de la scoala sau gastile din fata blocului/cartier . Dar , in societatea de azi nimeni nu mai pregateste pe nimeni , totul se face mimat ca un joc de glezne ..si fiecare e pe Cont Propriu/Legea Junglei .
    0
    0

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.