Din ce în ce mai mulți tineri sunt, astăzi, expuși riscului de a suferi un infarct. Pentru a afla cum ne putem proteja sănătatea și care ar fi principalii factori de risc, am solicitat părerea unui medic cardiolog gălățean, care zi de zi se află în spital, la patul bolnavilor, pe care îi tratează cu dăruire, dar cărora le oferă și sfaturi benefice pentru sănătatea inimii.
Citiţi, în cele ce urmează, un interviu acordat în exclusivitate pentru "Viaţa liberă" de dr. Lucica Grigorică, medic primar cardiolog, doctor în medicină, cu certificare europeană în insuficiența cardiacă. Medicul ne-a oferit, pe larg, răspunsuri la întrebări frecvente al căror răspuns este de interes pentru cei mai mulți dintre noi.
- Vă rog să ne spuneți, din experiența dumneavoastră, care este, în prezent, vârsta la care se poate produce un infarct?
- Infarctul miocardic acut este o patologie cardiacă foarte severă care se produce atunci când o arteră de la nivelul mușchiului inimii este ocluzionată de un cheag de sânge. În consecință, porțiunea din inimă care este irigată de acea arteră va avea de suferit. Dacă nu se intervine rapid pentru dezobstruarea arterei, zona afectată de miocard se va necroza (în termeni simpli va deveni o zonă moartă). Literatura de specialitate atestă faptul că infarctul miocardic este o patologie care apare după vârsta de 45-50 de ani. Din nefericire, în ultimii ani asistăm la o creștere a numărului de cazuri de pacienți mult mai tineri.
- De ce avem din ce în ce mai mulți tineri care ajung la spital cu infarct miocardic?
- Sunt patru mari cauze care pot conduce la apariția acestei boli la tineri: ateroscleroza coronariană (depunerea de colesterol pe arterele din mușchiul inimii) este cauza cea mai frecventă. Tinerii au un stil de viață mai dezordonat, obiceiuri alimentare mai nesănătoase și au devenit, din păcate, din ce în ce mai sedentari. Statistic vorbind, în populația tânără, infarctul miocardic este mai frecvent la bărbați. Cel mai des întâlnit factor de risc cardiovascular prezent este fumatul, din păcate la vârste din ce în ce mai mici. Femeile sunt ceva mai protejate de riscul de a face un infarct miocardic până la menopauză, dar această protecție hormonală este diminuată dacă femeile tinere fumează. Fumatul determină apariția și accelerarea procesului de ateroscleroză, scade oxigenarea celulelor miocardice, afectează arterele inimii, crește tonusul sistemului nervos simpatic (de aceea mulți dintre fumători au pulsul mare) și crește riscul de formare a cheagurilor de sânge. Stilul de viață alert și sindromul de “burn out” asociați cu ceilalți factori de risc pot, de asemenea, să determine un infarct miocardic. Tinerii care au antecedente familiale de boală cardiacă ischemică prematură (rude de grad 1 – bărbați cu vârsta sub 55 ani sau femei cu vârsta sub 65 ani cu infarct miocardic sau angină pectorală) sunt mai predispuși riscului de a face un infarct. Există o tendință actuală de a ni se solicita teste genetice pentru a depista riscul copiilor de a moșteni afecțiunile cardiace ale părinților. Menționăm că ghidurile europene nu recomandă teste ADN pentru evaluarea riscului de infarct miocardic sau alte manifestări ale bolii cardiace ischemice.
Trecând de la teorie la practica curentă, ca medic care lucrează într-un mare spital de urgență, vă pot spune că majoritatea tinerilor cu infarct miocardic pe care i-am tratat erau mari fumători, cu profesii stresante și cu un stil de viață nesănătos. De exemplu, unul dintre pacienți avea 32 de ani, fuma de la vârsta de 15 ani și avea o dietă extrem de nesănătoasă, consumând aproape zilnic mâncare de tip fast-food, în special seara. Nu avea antecedente cardiace în familie și nici anomalii congenitale cardiovasculare sau de coagulare care să favorizeze un infarct, ceea ce dovedește că evitarea fumatului și a unei alimentații nesănătoase l-ar fi ferit de acest infarct.
Consumul/abuzul de droguri (în special consumul de cocaină) este altă cauză de infarct miocardic la tineri. Statistici europene arată că 1 din 10 pacienți tineri care fac infarct se droghează. Mulți dintre aceștia sunt și fumători, ceea ce crește considerabil riscul de infarct miocardic mai ales prin spasm al arterelor coronare. Trebuie să reținem și faptul ca efectele nocive ale cocainei se mențin cel puțin 72 de ore după consum. Consumul de energizante suprasolicită cordul prin creșterea frecvenței cardiace și în asociere cu alți factori de risc cardiovascular (fumat, colesterol crescut) poate precipita un infarct miocardic.
Statusul procoagulant (tulburări de coagulare din naștere sau dobândite) și cauzele non-aterosclerotice (anomalii congenitale ale arterelor inimii) sunt alte două cauze de infarct miocardic la tineri, mai rar întâlnite. Atunci când apare la tineri, infarctul miocardic are o evoluție, de obicei, mai gravă. Impactul social și financiar este, de asemenea, unul important pentru un tânăr care, dintr-o persoană sănătoasă, devine brusc pacient. Nu de puține ori, acești tineri trebuie să renunțe temporar sau definitiv la activitatea profesională pe care o aveau anterior, să-și anuleze proiecte sau obiective de viitor, ceea ce antrenează și modificări psihice ale persoanei respective (anxietate, depresie).
- Care sunt semnele după care putem recunoaște producerea unui infarct?
- Cele mai comune manifestări clinice ale unui infarct miocardic acut sunt: durerea survenită brusc, localizată retrosternal (în centrul pieptului) cu iradiere în umeri sau brațe, uneori în mandibulă sau în spate (interscapulo – vertebral), însoțită de lipsa de aer, transpirații uneori abundente, greață și chiar vărsături. Durata durerii depășește frecvent 20 de minute. În situații mai grave, pacienții pot prezenta sincopă, adică pierderea de scurtă durată a stării de conștiență, datorată fie scăderii tensiunii arteriale, fie apariției unor tulburări ale ritmului cardiac. Să nu uităm, însă, că prima manifestare a unui infarct miocardic poate fi chiar stopul cardiac sau moartea subită. La apariția unor simptome sugestive pentru un infarct miocardic, pacientul trebuie să ajungă urgent la spital, și cea mai înțeleaptă atitudine o reprezintă apelarea serviciilor medicale de urgență. Efectuarea rapidă a unei electrocardiograme ajută fundamental la punerea unui diagnostic corect. Ghidurile recomandă ca pacientul cu infarct miocardic acut să ajungă cât mai repede într-un spital cu posibilități de efectuare a unei coronarografii de urgență pentru deschiderea arterei obstruate cu ajutorul unui stent (procedura terapeutică având drept consecinţă reducerea mortalităţii din infarctul miocardic).
- Cum putem preveni un infarct miocardic?
-Cea mai importantă măsură de prevenție recomandată de Organizația Mondială a Sănătății este renunțarea la fumat. Este o măsură de prevenție ieftină și eficientă, contribuind, de altfel, și la reducerea riscului de cancer bronho-pulmonar, dar și a altor patologii. Dieta sănătoasă, însemnând evitarea excesului de sare, grăsimi și zaharuri, combinate cu activitate fizică susținută (cel puțin 30 de minute/zi) poate contribui substanțial la reducerea riscului de infarct.
Promovarea activității fizice și a unui stil de viață sănătos trebuie făcute încă din copilărie, părinții având un rol deosebit de important în prevenirea bolilor cardiovasculare la tineri. Cea mai eficientă metodă de prevenire rămâne screeningul, adică identificarea bolii cardiace ischemice asimptomatice la persoane cu risc cardiovascular. România se situează în zona cu cel mai mare risc cardiovascular din Europa, astfel încât devine foarte importantă depistarea indivizilor care au risc de a face un infarct sau de a deceda din cauza bolii cardiace ischemice.
Pentru persoanele aparent sănătoase, cu vârsta peste 40 de ani, există grilele SCORE care estimează riscul de deces cardiovascular la 10 ani al persoanei respective, în funcție de vârsta, valoarea tensiunii arteriale, statusul de fumător sau nefumător, valoarea colesterolului total și al colesterolului “bun” (HDL colesterol) și “ rău” (LDL colesterol). Un risc mai mic de 5 % implică doar măsuri de schimbare a stilului de viață, adoptarea unui regim de efort fizic zilnic, dieta sănătoasă, renunțarea la fumat și scădere ponderală. Dacă riscul este peste 5 % pe lângă aceste măsuri se ia în calcul tratamentul medicamentos, care devine însă obligatoriu la un risc mai mare de 10 %.
Calcularea acestui risc se face de către medicul de familie sau cardiolog și trebuie interpretat prin prisma expertizei medicului respectiv având în vedere și alți potențiali factori de risc pe care-i are pacientul și care trebuie atent căutați. În final măsurile de prevenție trebuie personalizate în funcție de profilul medical al fiecărei persoane. Intră în abilitatea fiecărui medic de a convinge pacientul din fața sa să-și corecteze factorii de risc cardiovasculari și, credeți-mă, de multe ori este dificil să convingi o persoană care nu are niciun simptom de boală să ia tratament preventiv (de exemplu colesterolul mare nu doare, dar se depune pe vase și atunci când apar simptome lucrurile nu mai pot fi date înapoi).Tinerii care au factori de risc cardiovascular (fumat, colesterol mare, sedentarism, obezitate, antecedente în familie de boli cardiace) ar fi bine ca, anual să-și facă analize uzuale, o electrocardiogramă și un consult cardiologic. Cardiologul va decide în funcție de fiecare persoană dacă sunt necesare și alte investigații, și asta pentru că o electrocardiogramă normală nu exclude existența unei afecțiuni cardiace. Așa cum spuneam mai devreme, prevenția începe în familie, trebuie continuată în școală și ulterior toată viața. Dumneavoastră, mass-media, aveți în prezent o mare putere de a influența persoanele care se uită la TV, care ascultă emisiunile radio sau care citesc presa. Promovarea pe aceste căi a măsurilor de prevenție poate fi de mare folos. Tinerii sunt mai conectați și receptivi la mesajele din zona online. În acest sens recomand abordarea site-urilor oficiale pentru a preveni însuşirea de recomandări incorecte.
