Dl Cătălin Bocăneanu, prefectul judeţului Galaţi, a avut amabilitatea să acorde "Vieţii libere" un interviu în exclusivitate. Reprezentantul Guvernului în teritoriu răspunde la o serie de întrebări esenţiale despre funcţionarea statului de drept aici, în judeţul dintre Dunăre, Siret şi Prut.
În ultima vreme natura şi-a cam făcut de cap la Galaţi, provocând câteva evenimente cu iz de dezastru. Au învăţat ceva autorităţile din această experienţă? Suntem pregătiţi pentru a face faţă unor situaţii de urgenţă?
Din punct de vedere al pregătirii, al planurilor, al mijloacelor de intervenţie, avem pregătiri corespunzătoare, numai că în anumite situaţii, cum a fost cea din septembrie, care depăşesc orice aşteptare şi orice prognoză, niciodată nu poţi spune că eşti complet pregătit. Primarii sunt periodic instruiţi, iar începând din acest an, ministrul de Interne a emis şi un ordin în care sunt stabilite perioadele de pregătiri pentru toţi primarii, program pe care îl urmăresc personal şi pe care îl voi executa chiar şi eu. Voi participa direct la acest program tocmai pentru a fi informat direct şi pentru a vedea exact ce informaţii primesc ei şi cum sunt pregătiţi pentru astfel de situaţii. Partea mai slabă este în privinţa dotării tehnice. Totuşi, din acest punct de vedere, ISU, în cursul următoarelor luni, urmează să primească şase maşini de intervenţie. Tot în lunile următoare va fi adus şi un elicopter pentru SMURD şi tot pentru situaţii de urgenţă, CJ va achiziţiona trei freze pentru intervenţia pe timpul iernii, care va uşura atât deszăpezirea curentă, dar şi intervenţiile SMURD şi Salvării.
Nu toţi primarii şi consilierii locali au demonstrat că sunt receptivi la tot ceea ce înseamnă pregătire pentru situaţii de urgenţă şi măsuri de protejare a populaţiei. Cum pot fi responsabilizaţi mai bine?
Nu cred că amenzile reprezintă cea mai bună măsură. Lecţia pe care au învăţat-o toţi, chiar şi cei care nu au fost afectaţi de evenimentele din luna septembrie, deja s-a văzut. În momentul de faţă, cei care nu au un sistem de alarmare foarte bine pus la punct, deja au căutat să facă modificări în buget pentru a achiziţiona sisteme performante. Este şi un exemplu ştiut: cazul de la Valea Mărului, acolo unde există un sistem de alarmare performant, în orice moment primarul îşi poate înştiinţa cetăţenii, din orice punct al comunei s-ar afla sau din altă localitate, prin telefonul mobil. Pe toţi i-a conştientizat şi i-a făcut să fie mai responsabili de tot ceea ce se întâmplă. Problema pe care o avem este legată de mijloace, de fonduri şi de capacitatea de a pregăti căile de intervenţie. Acestea se fac în timp, cu răbdare, treptat. Ştiu, situaţiile de urgenţă nu aşteaptă, dar încercăm să facem cât putem. Cu oamenii responsabili pe care îi avem în instituţiile de specialitate şi prin nivelul lor de pregătire, eu zic că la acest moment putem compensa destul de mult.
Există o analiză cu privire la efectele inundaţiilor din luna septembrie? Să nu uităm că pe lângă miile de gălăţeni evacuaţi, rămaşi fără locuinţe şi gospodării, au fost înregistrate şi nouă morţi.
S-a întocmit un raport la nivelul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă asupra tuturor activităţilor care s-au desfăşurat în acea perioadă şi, ulterior, pentru îndepărtarea efectelor inundaţiilor. În urma raportului, s-a văzut, practic, că nu au existat deficienţe în modul cum au acţionat responsabilii locali şi responsabilii instituţiilor. În ceea ce priveşte acţiunile din cadrul judeţului, toată lumea a reacţionat exemplar. Pe de altă parte, şi Parchetul are cunoştinţă de situaţiile care s-au ivit la acel moment, a deschis nişte dosare de cercetare, dar de rezultatele lor nu avem cunoştinţă. Chiar din acele zile, de la momentul întocmirii documentelor constatatoare ale deceselor, s-au deschis dosare de cercetare şi s-a analizat concret situaţia decesului fiecărui cetăţean.
Drama gălăţenilor din comunele calamitate a fost exploatată şi politic. Există politicieni care au încercat să puncteze la capitolul imagine. Cum comentaţi?
Cred că, în primul rând, ar trebui să începem noi, toţi, să privim cu mai multă normalitate aceste situaţii şi să încercăm, de fiecare dată, să vedem, în pricipal, partea bună a lucrurilor. Nu contest că unii, când fac ceva, încearcă să fie mult mai mult mediatizaţi, dar trebuie să vedem, în principal, ce a făcut fiecare, ce a putut să facă şi ce a reuşit să facă, cât de mult a reuşit să vină în ajutorul oamenilor. Nu cred că factorii de decizie centrală, care au venit şi au acţionat aici, în acele zile, şi au stat zi şi noapte, ar putea fi bănuiţi de propagandă pentru că şi-au făcut datoria. Ar fi absurd ca cineva să îl acuze pe preşedintele CJ Vrancea că şi-a propagandă electorală venind în rânduri repetate cu TIR-uri de ajutoare. Până la urmă, nu avea alegători aici. Bun, poate se ştie de acest lucru, este un motiv de laudă, dar trebuie, în primul rând, să vedem partea bună a lucrurilor. Poate, de multe ori, când cineva face un lucru bun, sunt prea mulţi pe lângă, care nu încearcă decât să găsească hibe, să critice, să caute nod în papură, în condiţiile în care ei nu fac nimic. Chiar în acest sens, am văzut aici, Organizaţia Judeţeană a PDL – nu a făcut cine ştie ce acţiuni – dar a ştiut în permanenţă să arate cu degetul, să ceară demisii, să caute o vină cuiva fără nicio motivaţie, în condiţiile în care instituţiile din judeţul Galaţi (nu mă refer numai la Prefectură, ci la toţi ceilalţi: Armata, ISU, Jandarmeria, Poliţia şi ceilalţi) şi-au făcut datoria excepţional.
Iarna bate la uşă, iar gălăţenii nu au, în acest moment, garanţia că vor beneficia de căldură. Cum se poate implica Prefectura în soluţionarea acestei probleme?
Mijloace de acţiune directă în această problemă nu avem. Nu putem fi decât mediatori. Totuşi, nu putem fi indiferenţi. Am căutat în permanenţă să îi aducem la un dialog pe reprezentanţii Primăriei, ai Apaterm şi ai CET şi să găsească un numitor comun pentru rezolvarea acestei probleme. Tot timpul am ţinut legătura cu Primăria, să ia cât de multe măsuri poate pentru a colecta într-o sumă cât mai mare datoriile de la populaţie. Principala cauză este restanţa foarte mare cumulată de populaţie. De aici este aceste blocaj. Ori starea de sărăcie a populaţiei este destul de ridicată şi aici vom avea probleme în continuare pentru recuperarea acestor datorii. Se fac eforturi la nivelul Primăriei.
Cel mai fierbinte subiect, acum, la nivel naţional, îl reprezintă, poate, proiectul de descentralizare propus de vicepremierul Liviu Dragnea. Credeţi că, în forma actuală, descentralizarea va conduce la o politizare excesivă a administraţiei?
Orice schimbare, în general, e bine să fie pusă în mod corect în practică şi să fie foarte bine gândită în amănunt în privinţa modului de aplicare. Rolul nostru este acela de a căuta să respectăm aplicarea legii. Scopul excede cumva atribuţiilor noastre. Deocamdată, este la nivel de proiect. Urmează să vedem forma finală în care va fi elaborată această lege. Dacă va fi bine întocmită legea şi va fi corect aplicată, atunci nu vor exista probleme şi suspiciuni de politizare excesivă. Structurile nou-create sau reorganizate vor avea în esenţă aceeaşi funcţionari, poate, eventual, vor fi modificări în subordonare, cel mult, conducerile vor fi reaşezate.
Conurbaţia Galaţi-Brăila rămâne cea mai bună variantă de dezvoltare? Ce sau cine mai poate salva Galaţiul, aflat în moarte clinică din punct de vedere economic?
Susţin în continuare această idee. Eu cred că este o şansă mare, nu numai pentru a obţine în acest fel conducerea regiunii. Oricum ar fi, în această asociere ambele părţi nu pot avea decât de câştigat. În măsura în care această colaborare este făcută pe principii de echitate şi de egalitate între cele două municipii-reşedinţă de judeţ, populaţia din judeţele învecinate şi nu numai va vedea în această concentrare administrativă şi economică, dacă se va dezvolta, un pol de referinţă al dezvoltării zonale. Cred că toată lumea va trebui să îşi controleze orgoliile mai mult. Trebuie să privim cu optimism pentru că toate aceste proiecte – Parcul Industrial, descentralizare, regionalizare - au un singur scop: dezvoltarea economică a întregului judeţ şi a celor învecinate. Eu cred că nu ne aflăm într-o moarte clinică. Este adevărat, a existat o scădere a nivelului de dezvoltare a Galaţiului, dar cred că lucrurile, cumva, în timp, se aşază. Şi, mai ales, atunci când încep să se liniştească lucrurile şi din punct de vedere politic. Atunci, oamenii încep să se gândească mai constructiv la viitor. Lucrurile pot intra pe un făgaş bun (…) Suntem, totuşi, într-un nod hidrografic şi un nod al comunicaţiilor foarte important, poziţie care ne avantajează foarte mult. Ideea este în ce măsură reuşim să folosim şi să exploatăm acest nod. Până la acest moment, infrastructura nu este suficient dezvoltată şi aici ar trebui să se acţioneze în continuare mult mai mult.
În luna septembrie au circulat zvonuri conform cărora urma să fiţi demis. Cum comentaţi aceste informaţii?
Sincer să fiu, nu am dat niciun fel de importanţă acestor zvonuri pentru că am căutat în permanenţă să îmi fac cât mai bine datoria. Cei care nu au suficientă treabă şi nu au suficientă activitate, nu au altceva de făcut decât să lanseze zvonuri, să ţeasă intrigi, de multe ori şi fără acoperire. Nu sunt câtuşi de puţin afectat de astfel de situaţii.
