- A început deja un an nou şcolar. Ce pregătiri au fost finalizate şi ce urmează să se facă în zilele următoare?
- Lucrările de igienizare şi au fost finalizate. S-a muncit chiar şi duminică la finisaje ca anul şcolar să înceapă în bune condiţii. La această oră, mai avem doar 1,8 la sută dintre norme neacoperite cu personal. Nu sunt posturi întregi, ci ore care vor fi distribuite profesorilor din şcoli la plata cu ora. Ne confruntăm însă cu o lipsă de personal didactic auxiliar. La ţară există câte o jumătate de normă, dar omul acela face de toate şi nu e normal. S-a retras acea ordonanţă cu normarea, dar mi-e teamă că, şi după refacerea ei, tot vom rămâne cu deficit la această categorie. Dramatic este în unităţile de învăţământ preşcolar unde nu sunt îngrijitoare şi am avut reclamaţii de la părinţi. Dar nu putem decât să respectăm legile.
- Cum apreciaţi baza materială a şcolilor din judeţ?
- S-a îmbunătăţit în ultimii ani. Am văzut că şi în mediul rural primarii şi consilierii locali au înţeles că nu se poate învăţămât de calitate fără implicare.
- Cât la sută dintre aceste dotări reprezintă contribuţia părinţilor?
- În mediul rural nu există aşa ceva, părinţii sunt săraci. La oraş, da. Şi eu, ca părinte sunt dispusă să contribui, pentru că, ştim cu toţii, nu putem să aşteptăm să primim doar de la autorităţile locale sau de la stat.
- Deşi procentul de promovare de la bacalaureat a fost mai mare decât în alţi ani, există încă unităţi în care puţini absolvenţi au luat examenul. Ce veţi face?
- Ne vom întâlni cu directorii pentru a analiza cauzele şi a stabili ce trebuie să facem pentru a îmbunătăţi lucrurile. Ne propunem monitorizarea cadrelor didactice care predau discipline de examen şi vom cere directorilor să menţină şi o relaţie foarte strânsă cu părinţii ca să-şi trimită copiii la şcoală. Totuşi, trebuie să înţelegem că, din moment ce se intră la liceu cu medii de 2,00 şi 3,00, e foarte greu să-i mai aduci în cursul celor patru ani la nivel de 6,00 la bacalaureat.
- Atunci cum ar trebui să fie admiterea la liceu?
- Elevii cu note sub 5,00 la admitere nu au ce căuta la liceu. Să fie admişi doar la învăţământul profesional. Trebuie să înţeleagă şi părinţii şi elevii că atât pot şi că, până la urmă, este în avantajul lor să înveţe o meserie, pentru ca apoi să se poată angaja. Suntem însă şi la acest capitol pe drumul cel bun, deoarece anul trecut am avut doar 32 de clase la profesională, iar acum avem 40. Avem peste 100 de parteneriate cu agenţi economici foarte puternici, ceea ce înseamnă şi posibilităţi de angajare pentru elevii care sunt serioşi.
- Au rămas foarte multe locuri neocupate la clasa a IX-a. Sunt sute de elevi care, anual, renunţă la liceu. Cum diminuaţi acest fenomen?
- Cerem directorilor să solicite sprijinul autorităţilor locale ca să-i convingă pe părinţi să-şi trimită copiii, în următoarele două săptămâni, pe locurile rămase libere. Ne luptăm şi cu mentalitatea, dar şi cu lipsa banilor. Avem însă primari care s-au oferit să le asigure elevilor cazarea şi masa la internat şi vom încerca să punem la punct un program de acest fel.
- Anul acesta aţi spus că nu aţi mai dorit să schimbaţi directorii. De ce?
- În primul rând, pentru că nu au fost abateri prea mari. Apoi, mi s-a sugerat să nu mai facem schimbări, din moment ce se vor organiza concursuri. Apoi, m-am uitat pe listele oamenilor care n-au avut rezultatele pe care mi le-am dorit şi am constatat că sunt dintre cei susţinuţi de anumite formaţiuni politice şi nu vă spun ce ar fi ieşit! Acolo unde au fost abateri grave, i-am schimbat din timpul anului şcolar, aşa cum s-a întâmplat la Adam, dar şi la Poiana. La Poiana am primit reclamaţii că lucrurile nu mergeau aşa cum trebuie mai ales că respectivul manager mai venea şi sub influenţa alcoolului la şcoală şi era la dispoziţia primarului. În ambele situaţii mi-a fost foarte greu să găsesc înlocuitori. La Poiana, am adus din altă parte. Pentru cei cu incapacitate managerială, chiar dacă nu i-am schimbat, am propus ca în consiliile de administraţie să li se dea calificativ diminuat. Şcolile trebuie să-şi asume să-i evalueze pe aceşti manageri la adevărata lor valoare. Cu un calificativ diminuat, nu se pot prezenta la concurs.
- A apărut proiectul de metodologie pentru concursul de directori? Cum vi se pare?
- Am transmis o machetă în şcoli ca fiecare să vină cu propuneri pe care le vom transmite la minister. Şi sindicatele şi profesorii au cerut ca dascălii care candidează să aibă acordul consiliului profesoral şi al consiliului de administraţie. Eu îmi doresc ca propunerille să vină din partea şcolii, nu de la ISJ. Nu vreau să se mai spună că s-a implicat inspectoratul şi că s-a câştigat pe criterii politice. Eu încerc să fiu obiectivă şi echilibrată şi nu vreau să se mai pună eticheta politicului pe aceste lucruri. Va fi foarte greu să organizăm concursul, vor fi 169 de posturi numai la unităţile cu personalitate juridică. S-a ridicat problema inclusiv la minister, încă nu s-a ajuns încă la o concluzie. Le vom organiza etapizat, dar va fi un an greu.
- Dacă aţi fi ministrul Educaţiei, ce aţi schimba, ce aţi lăsa?
- Aş aborda învăţământul din perspectiva unui cadru didactic, nu a unui inspector general. Altfel se văd lucrurile de la catedră. În primul rând mi-aş dori înlăturarea acestei comunicări artificiale între şcoală, cadru didactic, părinte şi elev. Aş renunţa la foarte multe activităţi care sunt doar generatoare de hârtii. La această birocratizare, care nu-şi găseşte finalitate în plan educaţional, în pregătirea şi dezvoltarea elevului. Facem acţiuni care nu sunt nici pentru şcoală, nici pentru elev, ci doar pentru a genera hârtii care să dea bine undeva. Ca exemplu concret, mă refer la aceste gradaţii de merit care presupun un concurs de teancuri de hârtii, pentru că aşa este metodologia. Şi atunci profesorii sunt interesaţi cum să obţină hârtiile respective, dar acest lucru nu este în folosul şcolii şi al elevului. Ar mai trebui şi o stabilitate legislativă, astfel încât să avem timp de analiză şi să venim cu propuneri după o anumită perioadă. Ori, la atâtea schimbări, reglajele nici nu mai pot exista, pentru că nimeni nu se mai interesează de concluzii, pentru că nici nu mai ai timpul să le forrmulezi. Cel mai important mi se pare să începem să punem accent pe latura vocaţională a meseriei de profesor. Eu îmi respect foarte mult colegii, îmi place foarte mult această meserie. Cei care n-au vocaţie n-au ce căuta la catedră. Cei care n-au vocaţie, se cramponează de ideea acestui salariu insuficient, nu pun suflet, nu-şi doresc o comunicare deschisă şi apropiată cu elevii şi aici are cel mai mult de suferit învăţământul.
Cine este Mioara Enache
Este absolventă de Ştiinţe Juridice şi Administrative, la Universitatea Bucureşti şi spune că, datorită unor ore suplimentare în învăţământ, s-a îndrăgostit pur şi simplu de şcoală. Ca profesor, a predat numai la Colegiul Economic „Virgil Madgeanu”, pe catedra de Drept, disciplină studiată doar de liceele economice. Are o vechime de 19 ani în învăţământ. A luat gradul I cu 10,00 şi a fost director educativ. La conducerea ISJ a fost numită în iunie 2014. În august 2015, a câştigat concursul de inspector general cu notă maximă la proba scrisă.
