* Directorul general al Calorgal, Cristian Istrate, explică cum vor fi încheiate convenţiile individuale, dar şi cine a îngropat Apaterm
- Mai sunt doar câteva zile până pe 1 noiembrie. În ce stadiu se află semnarea convenţiilor individuale?
- Este un proces care durează. S-a început semnarea acestora cu zece asociaţii, unde administratorii şi preşedinţii acestora au venit către noi. Sunt şi oameni care chiar vor să le funcţioneze asociaţia. În urmă cu două săptămâni, a început semnarea convenţiilor.
- Cât preconizaţi că va dura?
- S-ar putea să dureze mulţi ani, întrucât sunt şi proprietari de care chiar nu poţi da. Mă refer la cele nelocuite. Ele sunt branşate, dar nu îi poţi găsi pe proprietari. La Buzău, de exemplu, a durat doi ani.
- Deci, practic, procesul nu va putea fi încheiat anul acesta.
- Sută la sută, nu. Dar îi vom trimite pe angajaţi să stea de vorbă cu oamenii, şi sâmbăta, şi duminica. Acolo unde va fi cazul, o să facem door-to-door. În principiu, s-a vorbit la asociaţii, se implică şi administratorii ca să îi adune pe oameni. Li se înaintează documentele, se semnează şi apoi le adunăm pe scări de bloc, pentru a merge mai repede. Nu stăm în sediu, să vină cineva să semneze. A apărut şi modelul de facturi individuale. Este un proces care a durat un pic. Vreau să folosesc toţi angajaţii pentru asta şi vreau ca populaţia să îi primească bine. Am rugămintea către toţi clienţii noştri să nu mai ia de bun ce se spune la colţul străzii. Să vină la noi, eu am uşa deschisă. Să afle exact cum este legea, nu să fie minţit, manipulat. Fără comunicare şi fără acest flux de plată, vom avea soarta Apaterm. Şi eu depind de sistemul centralizat şi sunt mulţumit.
- Cum veţi proceda cu facturarea?
- O să avem contractul cu asociaţia. Atunci, noi tăiem factură asociaţiei şi oamenii plătesc la asociaţie, ca şi până acum.
- Nu credeţi că unii dintre consumatori vor fi astfel avantajaţi, iar alţii dezavantajaţi?
- Nu, de ce?
- Poate omul plăteşte la asociaţie, dar asociaţia nu dă mai departe banii şi se repetă istoria Apaterm.
- Bun, ne lovim de ce a fost la Apaterm. Dacă este aşa, toţi hoţii aceia trebuiau adunaţi. Dacă îşi făceau treaba toate instituţiile, sistemul funcţiona. Noi vom merge în asociaţiile în care ştim că s-a băgat mâna şi vom încheia convenţii cu oamenii. Oamenii chiar au venit la noi să semneze, pentru că nu mai vor să dea bani la asociaţii. Omul a simţit că a fost furat şi vrea să îi livrăm direct serviciul.
- Nu credeţi că, în aceste condiţii, noua societate de termoficare a început activitatea cu stângul?
- Am început cu dreptul. Niciodată, Apaterm nu a avut un grad de încasare de 88 la sută, de exemplu. La apă caldă, într-adevăr, au fost facturi mai mici, dar oamenii au înţeles că nu se poate să nu mai plăteşti. Nu îţi dă nimeni nimic gratis. Calorgal a început chiar nesperat de bine. Restul, ce se face, e atmosferă… O fac administratorii care ştiu ce se întâmplă dacă semnează cu noi. Noi ne vom încasa banii direct de la clienţi şi nu vor mai fi sincope pe fluxul de bani. Acestea, de fapt, au îngropat Apaterm.
- Câţi angajaţi are Calorgal, în prezent?
- Primăria a semnat cu sindicatul Apaterm un protocol în acest sens. Cam toţi, care au vrut să vină înapoi, au venit. Sunt peste 420 de angajaţi. Noi am trecut organigrama cu 548. Dar sper să nu mergem până acolo. Cine crede că va lucra ca la Apaterm, uitându-se pe pereţi, se înşală. Peste 90 la sută din foştii angajaţi ai Apaterm s-au întors.
- Foarte multe persoane condamnă faptul că actualii angajaţi provin din rândurile Apaterm.
- Eu am fost director între 2004 şi 2006, când Apaterm mergea pe sârmă. Apaterm îşi eşalonase toate datoriile. Dacă luai un pix în plus, te dezechilibrai. Ce au făcut după aceea, este problema lor. Conducerea care a fost… nu ştiu cine ţinea mortul Apaterm, la care nimeni nu plătea. De la 1.200 au ajuns la 500 de oameni. În producţie era un om pe două posturi şi a stat totuşi în picioare până anul acesta, când s-a făcut falimentul, că şi-au dorit unii. Oamenii ăştia muncesc în nişte condiţii peste medie, ca dificultate. Au fost ani în care nu li s-a asigurat echipament nou şi au funcţionat, cu salarii decente, ca să nu zic mizere şi să se spună că o facem pe victimele. Au ţinut căldura oraşului. Sunt 500 de kilometri de reţea secundară şi 106 puncte termice. Oamenii aceştia nu au de ce să stea cu capul plecat. Sunt femei care făceau cinci puncte termice pe noapte şi pe care le-au muşcat câinii, au fost bărbaţi bătuţi. Eu aş vrea să prind unul care dă în oamenii de la Apaterm. De salariaţii de la Calorgal, aş vrea să se vorbească cu decenţă, chiar cu respect. Să mă înjure pe mine cât vor, dar să nu se lege de angajaţi.
- Ce a dus la căderea Apaterm şi la blocajul din termoficare?
- Apaterm s-a îngropat din două motive: populaţia, care a crezut că merge şi fără plată, şi politicul, clar. Poate, uneori, politicul a făcut rău prin noncombat. Că nu a făcut ceva la momentul în care trebuia, a făcut mai mult rău decât dacă făcea ceva rău. Au fost momente în care se puteau lua decizii. În 2004, când se puneau repartitoarele, eu am întrebat: "de ce nu se face distribuţie pe orizontală?" Răspunsul: „Bă, Istrate, tu ai fost pus acolo să faci ce spunem noi, nu ce vrei tu". Nu aveai nicio pârghie. Se puteau lua nişte hotărâri, în anumite momente. Nu s-a vrut, s-a zis că merge şi-aşa, Romgazul nu era privat. Mai dădea un senator un telefon şi continua să livreze. Primarul actual a făcut cât ultimii doi. Nu poţi să faci în doi ani ce nu s-a făcut în 20 de ani...
