INTERVIU cu primarul Galaţiului, IONUȚ PUCHEANU. ”Voi da o şansă oamenilor din eşaloanele doi şi trei”
Foto: Foto ”Viața liberă”, Remus Basalic

INTERVIU cu primarul Galaţiului, IONUȚ PUCHEANU. ”Voi da o şansă oamenilor din eşaloanele doi şi trei”
Evaluaţi acest articol
(38 voturi)

- Domnule primar, fostul edil, Marius Stan, a preferat ca în posturile cheie din administraţia locală să aducă oameni de la Bucureşti - city managerul Aurel Vlaicu, directorul de Dezvoltare, Adrian Bucur - sau din afara Primăriei. Ce veţi face dumneavoastră? Cine rămâne şi cine pleacă din Primărie?

- Cu riscul de a-i dezamăgi pe unii cetăţeni, abordarea va fi la fel ca la Ecosal: să dau credit oamenilor din linia a doua şi a treia. Poate că acesta este marele meu avantaj, faptul că nu sunt în totală necunoştinţă de cauză de ceea ce înseamnă Primărie. Am apucat să lucrez cu absolut toţi factorii decidenţi, am cunoscut, în cei trei ani cât am fost director la Ecosal, extrem de mulţi angajaţi ai Primăriei. În Primărie, chiar dacă e blamată de mulţi cetăţeni pentru modul în care se interacţionează cu ei, să ştiţi că o parte dintre oameni sunt extrem de bine pregătiţi şi, din punctul meu de vedere, chiar merită o şansă în plus. Prin urmare, importuri masive din afara sistemului nu vor exista. Voi merge pe oamenii care ştiu cu ce se „mănâncă” administraţia publică. Una dintre marile metehne ale administraţiei Stan au fost oamenii aduşi din mediul privat. A durat mult până s-au obişnuit cu sistemul administraţiei publice, unde, de cele mai multe ori, ceea ce pare logic şi normal de făcut, nu este şi legal. Aceeaşi senzaţie am avut-o şi eu, când am venit din mediul privat în administraţie. În mediul privat mergi cu 120 la oră, când ai intrat în administraţie publică, efectiv parcă cineva îţi trage frâna de mână şi-ţi impune să mergi cu 50. Sunt mulţi care se adaptează, sunt unii care nu înţeleg sistemul şi fac extrem de multe greşeli. Prin urmare, cred că oamenii din eşantionul doi, aşa cum arată în momentul de faţă Primăria, merită o şansă.

- Unele dintre instituţiile subordonate Consiliului Local nu mai au directori de mult timp, altele sunt conduse de oameni criticaţi. Ce veţi face?

- Sunt patru instituţii din subordinea Primăriei care, în momentul de faţă, nu au conducere: Calorgal, Gospodărire Urbană, Ecosal şi Cantina Socială. În viitorul imediat, evident că va trebui pus un interimar, pentru că un astfel de post nu poate fi ocupat decât în urma unui concurs. Sper din tot sufletul ca persoanele care vor câştiga concursurile să fie oameni bine intenţionaţi şi bine pregătiţi. Aşa cum am spus, unora dintre oamenii din eşalonul doi nu li s-au dat şanse, la un moment dat. La fel, sunt convins că sunt şi directori de instituţii sau societăţi subordonate CL cărora nu li s-a cerut ce trebuie. E ca atunci când unui portar îi cei să dea goluri. Atâta timp cât ai experienţă managerială, ştii cu ce se mănâncă jobul respectiv, cred că oamenii aceia pot performa. Unora li se va mai da o şansă. Alţii, care au demonstrat că nici măcar repetându-le a doua, a treia oară, nu înţeleg, sper să aibă bunul simţ să ridice mâna sus şi să se ceară afară.

- Una dintre priorităţile din programul dumneavoastră politic este crearea de noi locuri de muncă. În Galaţi, există deja un parc industrial care zace gol. Există o Zonă Liberă cu puţini investitori. De ce credeţi că e nevoie de un al doilea parc industrial pe platforma siderurgică?

- Nu era imperios necesar nici pentru oraş, nici pentru proiectul meu politic. Este o opţiune. Ideea deschiderii unui parc industrial pe platforma ArcelorMittal dăinuie în mediul acesta politico-privat. La momentul în care am propus un astfel de proiect, am avut o discuţie cu cei de la Combinat. Există posibilitatea dării în plată a acelor hale pe care Combinatul nu le mai foloseşte, modalitate prin care municipalitatea ar putea intra în posesia lor. Evident, doar dacă ajungem la un numitor comun cu cei de la ArcelorMittal, să nu creadă cineva că se pot face procedurile acestea dincolo de voinţa celor de la Combinat. Într-adevăr, acolo ai deja toată infrastructura necesară, utilităţi, ar fi un mare avantaj pentru eventualii investitori. Dacă vom reuşi să umplem Parcul Industrial şi Zona Liberă, o opţiune de extindere este pe platforma siderurgică.

- Tot în programul politic, propuneţi lucrări de infrastructură pe cartiere. Şi primele pe listă sunt Micro 17, 18, 19, 20 şi 21. Ce vizează aceste lucrări?

- În primul rând, eu asta le-am promis locuitorilor din zona respectivă: reasfaltarea trotuarelor şi, evident, a străzilor. La aceasta m-am referit când vine vorba de infrastructură. Nu vom intra în subsol, nu vom înlocui conducte, pentru că deja vorbim de investiţii majore. Momentan, probleme cu canalizarea sau cu sistemul de distribuţiei a energiei termice sau a apei calde şi reci, în zona respectivă, nu prea au fost. În afara lucrărilor de anul trecut, pe vremea când activam la Ecosal, când am reuşit refacerea unor zone din Micro 39, 19 şi 17, să ştiţi că pe partea de asfaltare trotuare nu s-a făcut nimic! Marea majoritate a trotuarelor cred că sunt de dinainte de Revoluţie. Cu lucrurile acestea vom începe, şi cred că, într-o săptămână - două, demarăm procedura.

- De pe lista cartierelor vizate lipsesc Micro 38, 39, 40. De ce?

- Programul cu care am venit în faţa cetăţenilor am vrut să fie cât se poate de realist şi de realizabil. Vă pot spune cu siguranţă - pentru că ştiu ce înseamnă asfaltarea, de trei ani de zile tot asfaltăm prin intermediul Ecosal, Primăria municipiului Galaţi nu are fondurile necesare pentru a rezolva această problemă. Plecând de la premisa că vreau să am o altfel de campanie, nu am vrut să promit mai mult decât sunt sigur că aş putea realiza. Reparaţii punctuale în urma unor intervenţii sau a unor avarii, cu siguranţă se vor face! În momentul de faţă, aşa cum este conceput bugetul Galaţiului, şi ce investiţii ar mai trebui să fie, altele decât străzile, vă spun că în patru ani, cu toate fondurile ce pot fi alocate pe zona aceasta, oraşul nu poate ajunge la un grad de sută la sută refacere străzi. Prin urmare, cred că ar fi fost o nesimţire din partea mea, cunoscând lucrurile acestea, să promit cuiva: „Îţi voi face”, şi peste patru ani de zile să fiu arătat cu degetul: „Mi-ai promis şi n-ai făcut”. Aşa am fost educat, să mă întind cât îmi este pătura. Dacă vom accesa fonduri europene şi vom degreva bugetul local de anumite sarcini financiare, atunci cu siguranţă ne vom îndrepta atenţia şi către zonele neacoperite. Oricum, o să îmi aduc aici pliantul cu care am mers în campanie, pentru a-mi fi de căpătâi în cei patru ani.

- Veniţi de la Ecosal, cunoaşteţi problema câinilor fără stăpân. Cum o veţi rezolva?

- Înainte de a fi învestit în funcţie, am avut o discuţie cu primarii din Tuluceşti şi Vânători. Problema dezvoltării unui nou adăpost în municipiul Galaţi e terenul, iar noi suntem la capacitate maximă. Conform ultimelor reglementări în vigoare, în intravilanul localităţilor nu mai ai voie să dezvolţi adăposturi de animale. Dincolo de proiectele cu asociaţiile de protecţia animalelor din Anglia, care iau periodic câte 30-40-50 de câini o dată, vrem să dezvoltăm împreună cu celelalte două primării un adăpost comun, pentru că problema Galaţiului provine şi din zonele limitrofe. Şi atunci, rezolvându-le şi lor problema, ne-o rezolvăm şi nouă. Nu am avut o discuţie în sensul acesta cu primarii de la Smârdan şi Şendreni. Poate facem o asociaţie de dezvoltare intercomunitară, pentru dezvoltarea unui nou adăpost, suficient de mare şi la standardele impuse de lege, astfel încât să acopere nevoile celor cinci localităţi amintite. Vreau să demarez acest proiect cât se poate de repede. Municipalitatea gălăţeană are fondurile necesare, la sfârşitul anului trecut erau disponibile aproximativ 2 milioane de lei.

- În Galaţi există investiţii care poartă numele cui le-a făcut: „parcul lui Durbacă”, „tunelul lui Stan”. Există un obiectiv pe care v-aţi propus să-l realizaţi până la sfârşitul mandatului şi de care să vă rămână legat numele?

- Poate că e măgulitor ca un obiectiv să fie legat de numele unui om. Într-adevăr, asta înseamnă că, la un moment dat, chiar ai făcut ceva pentru acea comunitate. Plec de la premisa că aş fi cel mai tânăr primar al Galaţiului. Tinereţea e trecătoare, la fel ca frumuseţea. Eu vreau să rămân drept cel mai bun primar al Galaţiului, nu doar cel mai tânăr. Aş vrea ca peste patru ani să se poată spune cu tărie: „Dom’le, copilul ăsta - aşa cum îmi spun unii - a avut stropul ăla de nebunie să creadă în el, şi a fost într-atât de îndărătnic şi de încăpăţânat să arate că poate, încât Galaţiul acesta arată altfel. N-aş vrea ca acestui oraş să i se spună peste nu ştiu câţi ani Pucheanu! Nu am gânduri din acestea de mărire, m-ar bate Dumnezeu! Lucrurile acestea cred că vor veni cu timpul. Nu am venit cu investiţii sau cu proiecte fantasmagorice - noul Galaţi, noul stadion - nu, am venit cu idei şi cu măsuri care cred că sunt direct necesare acestui oraş. Chelului tichie de mărgăritar îi trebuie? Noi n-avem lucrurile de bază pe care să clădim! Şi, evident, orice clădeşti pe soluri nisipoase, mai devreme sau mai târziu, se va dărâma. Am de gând să aduc în normalitate Galaţiul. Nu-mi propun, deocamdată, nimic. Când voi crede de cuviinţă sau cetăţenii vor cere: "Avem baza, haideţi să ne apucăm şi de planurile alea măreţe". Vreau să desprăfuiesc oraşul, pentru că atât chipurile oamenilor, cât şi clădirile şi cam totul par aşa, în uşoare nuanţe de gri, iar oraşul acesta n-a fost niciodată atât de gri. Mai în glumă, mai în serios, i s-a spus oraşul roşu, haideţi să-i redăm culorile pe care le-a avut!

Citit 20582 ori Ultima modificare Marți, 05 Iulie 2016 16:17

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.