Modificările codurilor penale, pericol pentru actul de justiţie

Modificările codurilor penale, pericol pentru actul de justiţie
Evaluaţi acest articol
(8 voturi)

Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului s-a întrunit joi pentru a dezbate propunerile de modificare şi completare a dispoziţiilor Codului de procedură penală şi Codului penal, prin raportare la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016, privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

După ce a văzut ordinea de zi a Comisiei, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a formulat un punct de vedere conform căruia aceste "modificări vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale, deoarece elimină instrumentele legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracţiunile", se arată pe site-ul DNA, unde este menţionat şi faptul că, în realitate, toate garanţiile pe care le implică Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 sunt deja prevăzute în legislaţia internă.
Procurorii DNA consideră faptul că Directiva UE este folosită doar ca pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmărire penală de a descoperi şi de a dovedi infracţiuni, iar scopul acestor modificări nu are nicio legătură cu prezumţia de nevinovăţie.

Modificările, pas cu pas

Parlamentarii urmăresc modificarea art. 307 alin. 2 Cod procedură penală şi vor obliga astfel procurorii ca imediat după înregistrarea unei sesizări care priveşte o persoană determinată să o anunţe pe aceasta şi să îi permită să asiste la actele efectuate. "În acest mod, nu vor mai putea fi administrate mijloace de probă care presupun confidenţialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziţii domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant", explică procurorii DNA.
De asemenea, modificările vizează şi art. 83 Cod procedură penală. Conform proiectului, suspectul şi inculpatul vor avea dreptul să asiste la audierile martorilor, fapt ce va îngreuna efectuarea urmăririi penale, "având în vedere că, în numeroase situaţii, martorii vor fi intimidaţi de prezenţa autorului infracţiunii, mai ales în situaţiile în care se află în relaţie de subordonare faţă de acesta, cum se întâmplă în situaţia infracţiunilor de abuz în serviciu şi corupţie". În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanţie absolut suficientă pentru dreptul la apărare al persoanei cercetate.

Magistraţii, vizaţi de proiect

Modificarea art. 542 Cod procedură penală introduce o răspundere obiectivă a magistratului, în toate situaţiile, pentru că acţiunea în regres nu mai este condiţionată de dovedirea relei credinţe sau a gravei neglijenţe, aşa cum este în reglementarea actuală.
Totodată, parlamentarii vor să introducă şi o nouă formă a infracţiunii de abuz în serviciu, doar pentru magistraţi, prin art. 542 alin 1.1, care  incriminează inclusiv săvârşirea faptei din culpă indiferent de natura obligaţiei încălcate. "Această formă a infracţiunii de abuz în serviciu reprezintă o discriminare evidentă faţă de toate celelalte categorii sociale care sunt sancţionate doar dacă acţionează cu intenţie şi doar dacă încalcă prevederi dintr-o lege", se mai arată pe site-ul DNA.
Aleşii doresc să modifice şi art. 335 Cod procedură penală şi să legifereze faptul că o soluţie iniţială de clasare nu mai poate fi infirmată după şase luni, chiar dacă ar apărea probe noi care ar dovedi că persoana a săvârşit în realitate infracţiunea pentru care a fost cercetată. "Există numeroase situaţii în care sunt descoperite noi mijloace de probă după dispunerea unei soluţii de clasare, în cauze care vizează infracţiuni dintre cele mai grave, însă autorii acestor fapte nu vor mai putea fi traşi la răspundere penală", explică procurorii.
În punctul de vedere al DNA se mai arată şi faptul că prin modificarea art. 223 alin. 2 Cod procedură penală nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor de corupţie, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor contra capacităţii de apărare a României, infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, dacă comit aceste infracţiuni fără violenţă. Prin această modificare se realizează o discriminare evidentă între autorii acestor fapte şi cei ai unor infracţiuni mai puţin grave (falsificare de monedă) şi se poate da naştere unei stări de insecuritate în societate.
Mai mult, parlamentarii urmăresc eliminarea, dintre mijloacele de probă, a  înregistrărilor realizate cu respectarea legii, dar şi imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziţii informatice.

Citit 1944 ori Ultima modificare Joi, 14 Decembrie 2017 18:02

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.