Renunţarea reclamantului la judecată

Renunţarea reclamantului la judecată
Evaluaţi acest articol
(23 voturi)

Renunţarea reclamantului la judecată este actul procesual prin care reclamantul îşi manifestă voinţa de a nu mai continua procesul civil început.

Codul de procedură civilă prevede că reclamantul are posibilitatea să renunţe oricând la judecată (verbal în şedinţa de judecată sau prin cerere scrisă), personal sau prin mandatar cu procură specială, indiferent dacă procesul este în primă instanţă ori în căile extraordinare de atac.

Renunţarea la judecată poate fi totală (se renunţă la cerere în întregul ei) sau parţială (renunţarea se referă doar la anumite capete ale cererii de chemare în judecată).

Pentru ca această renunţare să producă efecte este necesar ca voinţa reclamantului să fie necondiţionată şi clar exprimată.

Dacă renunţarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât, la solicitarea acestuia, instanţa îl poate obliga pe reclamant la plata cheltuielilor de judecată pe care pârâtul le-a efectuat cu pregătirea apărării.

În cazul în care reclamantul renunţă la judecată la primul termen la care părţile sunt legal citate sau ulterior acestui termen, este necesar acordul (expres ori tacit) al pârâtului.

În situaţia în care pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunţă la judecată, instanţa acordă pârâtului un termen până la care să-şi exprime poziţia procesuală faţă de cererea de renunţare.

Lipsa unui răspuns până la termenul de judecată respectiv este considerată un acord tacit la renunţare.

În procesul de divorţ, însă, reclamantul poate să renunţe la acţiune, inclusiv în calea de atac, chiar dacă pârâtul se împotriveşte.

Renunţarea reclamantului la judecată se constată de către instanţă printr-o hotărâre împotriva căreia se poate face recurs în termenul general de drept comun (30 de zile de la comunicarea hotărârii).

Acest recurs se soluţionează de instanţa ierarhic superioară celei care a luat act de renunţare.

De precizat că renunţarea la judecată produce numai efecte procedurale.

De aceea, reclamantul care a renunţat la judecată poate să introducă la instanţă o nouă cerere pentru a-şi valorifica aceleaşi pretenţii, dacă dreptul material la acţiune  nu s-a prescris între timp.

Citit 5115 ori Ultima modificare Luni, 29 Ianuarie 2018 19:06

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.