Modalitatea în care administratorul unei societăţi înţelege să conducă activitatea acesteia poate aduce prosperitate sau, din contră, poate crea situaţii dintre cele mai neplăcute acesteia, asociaţilor sau terţilor.
În funcţie de urmările produse ca urmare a administrării deficitare, administratorii pot fi traşi în mod diferit la răspundere pentru faptele lor săvârşite în exercitarea mandatului cu care au fost investiţi.
Răspunderea administratorilor poate fi de natură contractuală atunci când aceasta are legătură cu limitele în care trebuie să îşi exercite mandatul sau răspundere civilă delictuală atunci când prin faptele acestora sunt încălcate prevederile legale prevăzute în sarcina lor.
Tipurile răspunderii administratorului
Răspunderea administratorului este obişnuită faţă de societate şi administratorii acesteia, extraordinară faţă de terţi şi agravată în caz de faliment a societăţii, însă, în fiecare dintre aceste situaţii, administratorul răspunde în mod direct, însă doar pentru faptele proprii.
Faţă de societate, administratorul este răspunzător pentru realitatea vărsămintelor efectuate de către asociaţi, realitatea dividentelor plătite, ţinerea şi conducerea contabilităţii în mod legal, ducerea la îndeplinire în mod corespunzător a hotărârilor asociaţilor, respectarea obligaţiilor stabilite prin actul de înfiinţare al societăţii.
În caz de faliment, administratorul societăţii poate fi tras la răspundere doar în anumite cazuri expres şi limitativ prevăzute de Legea insolvenţei. Însă nu doar administratorii se fac răspunzători în caz de insolvenţă, ci şi comitetul de direcţie răspunde faţă de societate pentru actele îndeplinite de directori sau de personalul încadrat când dauna nu s-ar fi produs dacă ei ar fi exercitat supravegherea impusă de îndatoririle funcţiei lor. Aceştia se fac răspunzători în caz de faliment dacă au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane, au făcut acte de comerţ în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice, au dispus, în interes personal, continuarea unei activităţi care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăţi, au ţinut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea, au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia, au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăţi, în luna precedentă încetării plăţilor, au plătit sau au dispus să se plătească cu preferinţă un creditor, în dauna celorlalţi creditori. Răspunderea administratorilor poate fi solicitată în cadrul procedurii insolvenţei de către administratorul judiciar, de lichidator sau de comitetul creditorilor în anumite condiţii prevăzute de legea insolvenţei.
De asemenea, în cazul în care faptele administratorului îmbracă caracter penal, acesta poate fi tras la răspundere din punct de vedere penal, în cazul în care în îndeplinirea mandatului său se face vinovat de săvârşirea vreunei infracţiuni.
