* Nu uitaţi să le cereţi magistraţilor să vă încredinţeze copiii *
Judecătorii vor lucra după 1 octombrie cu trei coduri civile în faţă, în funcţie de momentul când s-a comis fapta de judecat. Dacă s-a întâmplat înainte de 1 octombrie se merge pe codul vechi, dacă fapta a fost comisă după această dată, se va lucra pe cel nou.
Astfel, magistraţii vor lucra după trei coduri: unul este cel în vigoare, altul, cel ce va intra, iar cel de-al treilea este cel de procedură civilă cu care se lucrează acum şi care va rămâne pe poziţii până ce va intra în vigoare cel nou de procedură.
Pentru că asta va fi frumuseţea, magistraţii vor pune în aplicare un cod civil nou după o procedură civilă veche. Chiar dacă întrevăd anumite probleme, magistraţii sunt de părere că în unele situaţii actul normativ nou îşi va face treaba deoarece este mult mai clar.
Despre ce aduce bun, dar şi despre greutăţile care se întrevăd în aplicare, am discutat cu preşedintele Judecătoriei, magistratul Diana Oancea.
Vom fi măsuraţi din satelit…dar nu ştim când
Codul Civil, care-şi va arăta faţa după 1 octombrie, are şi lucruri care vor fi mai greu puse în practică. Spre exemplu, se vorbeşte aici despre Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare. Mai exact, aceasta îndeplini funcţia cărţii funciare de acum, dar va lucra cu date fixe.
Scopul arhivei electronice este acela de a cartografia din satelit întreaga suprafaţă a ţării, urmând a se folosi doar datele care provin de la acest satelit. Cu alte cuvinte, acum o persoană care ajunge prima la cartea funciară şi îşi întabulează un teren şi din „greşeală” ciupeşte puţin din cel al vecinului, rămâne cu suprafaţa respectivă.
Vecinul, dacă ajunge mai târziu, pierde acea bucată de teren şi va trebui să şi-o recupereze în instanţă. Satelitul va cartografia însă întregul teritoriu, iar fiecare gospodărie în parte va fi măsurată electronic, datelele fiind astfel înmagazinate, iar „mica ciupeală”, eliminată.
Totul bun şi frumos, însă punerea în practică va fi de lungă durată, deoarece un astfel de sistem presupune achiziţii costisitoare şi oameni care să lucreze cu noile echipamente.
Articole de Cod într-un limbaj accesibil
Preşedintele Judecătoriei, Diana Oancea (FOTO), ne-a mai spus că unul dintre lucrurile bune introduse de codul civil nou este explicarea clară a termenului de vinovăţie.
„În actualul Cod Civil eşti vinovat de aproape orice se întâmplă; chiar dacă nu eşti proprietar, trebuie să te porţi ca un adevărat proprietar. Codul care va intra în vigoare în octombrie este tranşant, indicând clar când eşti vinovat, dacă a fost cu intenţie sau din culpă”.
„Fiecare articol este denumit, are un limbaj accesibil şi intră mult mai mult în detalii. Cel mai bine este că toate situaţiile de care ne lovim acum şi nu sunt reglementate sunt prinse în noul Cod”, ne-a spus magistratul.
Cei care au avere şi-o pot păzi după căsătorie, dacă vor
Toţi cei care se vor căsători după 1 octombrie, dacă doresc, vor avea posibilitatea să meargă la notar, înainte de marele pas, şi să facă o convenţie în care să scrie cu ce avere intră fiecare în acel mariaj. Sigur, e o prevedere mai degrabă pentru cei care au avere.
Asta îi va ajuta la un eventual divorţ, când fiecare va pleca doar cu ce a avut, fără să mai ridice alte pretenţii. Astfel, şi registrul căsătoriilor se va modifica, urmând să aibă o rubrică nouă – regimul juridic, unde va fi trecută averea fiecăruia.
Dacă acea rubrică nu va fi completată, atunci eventualul divorţ îi va prinde pe cei doi „în devălmăşie”, în traducere - cu bunurile la comun.
Nerecomandat uitucilor!
Tot în cazul divorţurilor, după 1 octombrie, şi cei care au copii pot merge la notar. La desfacerea căsătoriei va fi nevoie doar de acordul ambilor soţi în ceea ce priveşte numele. Mai mult, divorţul odată pronunţat, dacă cei doi sunt părinţi şi nu cer încuviinţarea copilului, instanţa nu o poate face.
Dacă, până acum, la judecător veneau cei cu minori şi încredinţarea o dădea acesta, pentru că asta îi era obligaţia, după 1 octombrie, acest lucru se va face doar la cerere.
Încredinţarea judecătorească dată unuia dintre părinţi presupunea că acesta, dacă dorea să plece oriunde pe teritoriul Uniunii Europene, o putea face fără să ceară acordul celuilalt părinte. În aceste condiţii însă, dacă părinţii vor uita să ceară instanţei încredinţarea minorului, vor avea mari probleme la graniţă.
