Competenţa teritorială a instanţelor de judecată

Competenţa teritorială a instanţelor de judecată
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Competenţa teritorială este importantă pentru a stabili care instanţă de judecată trebuie sesizată. Competenţa teritorială este de drept comun, alternativă sau exclusivă.

De regulă, cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa domiciliului sau sediului pârâtului, la reşedinţa sau reprezentanţa acestuia. Dacă pârâtul este o entitate fără personalitate juridică, reclamantul se poate adresa instanţei competente pentru persoana căreia i s-a încredinţat conducerea sau administrarea acesteia, iar în lipsa acesteia, la instanţa competentă pentru oricare dintre membrii entităţii respective.

Competenţa teritorială alternativă

În anumite cazuri, pot fi competente mai multe instanţe, reclamantul putând alege dintre acestea. Dacă sunt mai mulţi pârâţi, cererea de chemare în judecată poate fi introdusă la instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia. În materie de asigurare, cererea privitoare la despăgubiri se va putea face şi la instanţa în circumscripţia căreia se află domiciliul sau sediul asiguratului, bunurile asigurate sau locul unde s-a produs riscul asigurat. În privinţa persoanei juridice care are dezmembrăminte, cererea poate fi introdusă şi la instanţa locului unde ea are respectivul dezmembrământ pentru obligaţiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate sau din fapte săvârşite de reprezentantul dezmembrământului.

Daca  pârâtă este o persoana juridică de drept public, cererea poate fi adresată instanţei de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanţa de la sediul pârâtului. În afară de instanţa domiciliului pârâtului, mai sunt competente următoarele instanţe: instanţa domiciliului reclamantului pentru stabilirea filiaţiei, instanţa de domiciliu a creditorului reclamant în cererile referitoare la obligaţia de întreţinere, instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea obligaţiei, instanţa locului unde se află imobilul pentru raporturile de locaţiune a imobilului, instanţa locului unde se află imobilul pentru cererile în materie tabulară, instanţa locului de plecare sau de sosire  pentru cererile ce izvorăsc dintr-un contract de transport, instanţa locului de plată pentru obligaţiile ce izvorăsc dintr-un titlu de valoare, instanţa domiciliului consumatorului în cererile privind contractul încheiat cu un profesionist sau cele ce au ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor, instanţa în a cărei circumscripţie s-a săvârşit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul pentru cererile privind obligaţiile izvorâte dintr-o asemenea faptă.

Competenţa teritorială exclusivă

Cererea de chemare în judecată trebuie introdusă numai la o anumită instanţă, expres prevăzută de lege. Cererile privitoare la drepturi reale imobiliare se introduc numai la instanţa în a cărei circumscripţie este situat imobilul. În materie de moştenire, până la ieşirea din indiviziune, este competentă instanţa ultimului domiciliu al defunctului pentru a soluţiona cererile privitoare la dispoziţiile testamentare, cele privitoare la moştenire şi la sarcinile acesteia, precum şi cele privitoare la pretenţiile pe care moştenitorii le-ar avea unul împotriva altuia şi cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moştenitori sau împotriva executorului testamentar. Cererile în materie de societate, până la sfârşitul lichidării sau până la radiere, sunt de competenţa instanţei în circumscripţia căreia societatea îşi are sediul principal. Cererile în materia insolvenţei sau concordatului preventiv sunt de competenţa exclusivă a tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are sediul debitorul. Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator se introduc numai la instanţa domiciliului consumatorului.

 

Citit 3069 ori Ultima modificare Joi, 07 Iunie 2018 23:33

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.