* Noile taxe pentru dobândirea în instanţă a proprietăţilor moştenite sau pentru deschiderea unei succesiuni vor face aproape imposibil apelul la calea justiţiei * Un partaj după divorţ devine un lux *
Misterul cauzelor puţine
La prezentarea raportului de activitate al Judecătoriei Galaţi, am realizat că numărul unor procese a scăzut. Este vorba despre partaje, fie ele succesorale (succesiunile), fie de bunuri comune (în urma divorţului).
Iată şi datele statistice: din ianuarie şi până în iulie 2009 s-au înregistrat 121 de partaje succesorale. Numărul acestor dosare a scăzut însă până la sfârşitul anului 2009, ajungând la 83.
Şi numărul dosarelor de partaje de bunuri comune a scăzut de la 129, în prima parte a anului, la 89 în a doua jumătate a anului.
Să nu mai divorţeze gălăţenii, să nu mai primească ei moşteniri? Cifrele divorţurilor şi numărul deceselor nu indicau o astfel de realitate.
Un timbru cu valoare procentuală
Ne-am amintit aşadar că, încă din iulie 2009, s-a modificat Ordonanţa de Urgenţă 212/2008, prin Legea 276/2009, privind taxele judiciare de timbru.
La vremea respectivă scriam despre faptul că s-au majorat taxele de timbru. Efectul l-am văzut însă, abia după încă jumătate de an.
Cifrele de mai sus arată clar că aproape jumătate din partaje şi succesiuni s-au volatilizat. Unul dintre motivele pentru care numărul dosarelor a scăzut este taxa judiciară de timbru.
Iată ce se spune în Legea 276/2009 privind taxele de timbru
• la art. 3 punctul 1: „stabilirea calităţii de moştenitor - 50 lei/moştenitor – stabilirea masei succesorale – 3 la sută la valoarea masei succesorale”
• şi la art. 3 punctul 4: „cereri de partaj – 3 la sută la valoarea masei partajabile”.
La Judecătorie se ştie
„Taxele au crescut destul de mult. Nu putem spune că a scăzut dramatic numărul dosarelor privind partajele, dar trebuie să recunoaştem că aceasta e tendinţa. Am avut cazuri în care, după stabilirea taxelor judiciare de timbru, persoanele au renunţat la proces şi au apelat la notar”, ne-a explicat Robert Florea, purtătorul de cuvânt de la Judecătoria Galaţi.
De la lege la cazuri concrete
Ion şi Jana au divorţat cu ceva timp în urmă. Ei au terminat divorţul şi au deschis imediat şi acţiune de partaj. Asta se întâmpla la începutul anului trecut, înainte de intrarea în vigoare a Legii 276/2009.
Bunurile lor (o maşină, o garsonieră şi ceva mobilă) valorau în total 100.000 de lei. Cei doi au plătit taxa de timbru în valoare de 19 lei. Atât costa pe vremea aceea.
„Înainte de intrarea în vigoare a Legii 276/2009 taxa de timbru, atât la partajele succesorale, cât şi la cele de bunuri comune, era de 19 lei, indiferent de valoarea bunurilor”, ne-a explicat Robert Florea.
Adică, pe atunci se stabilea valoarea bunurilor doar pentru a se şti exact ce se împarte şi să nu iasă vreunul dintre soţi în pierdere. Cei doi au fost norocoşi, pentru că au depus acţiunea de partaj înainte ca noile taxe să intre în vigoare.
Dacă ei ar fi făcut partajul acum, ar fi trebuit să plătească ca taxă judiciară de timbru frumoasa sumă de… 3.000 de lei. Adică 30 de milioane de lei vechi.
Şi asta doar pentru a timbra acţiunea. Nu mai vorbim şi de onorariile avocaţilor care, neoficial fie vorba, sunt exprimate tot în procente din suma partajabilă.
Tot 3.000 de lei ar fi trebuit să plătească un justiţiabil care ar fi avut un partaj succesoral pe rolul instanţei, dacă bunurile supuse succesiunii ar fi fost evaluate de judecători la 100.000 de lei.
Aceste taxe sunt suficient de mari pentru oamenii simpli care trăiesc dintr-un salariu minim pe economie sau dintr-o pensie ce nu depăşeşte 1000 de lei.
În astfel de cazuri, noile taxe de timbru impuse pentru dobândirea în instanţă a proprietăţilor moştenite sau pentru deschiderea unei succesiuni vor face aproape imposibil apelul la calea justiţiei.
Evaluare după grile, nu după valoarea pieţei
„Este destul de grav. Probabil este o strategie de a speria oamenii de instanţă. Probabil cei implicaţi în astfel de cazuri vor apela fie la notari, fie la mediatori. Asta încă nu se ştie exact: cum va fi cu mediatorii, cum vor lucra ei şi ce taxe se vor plăti pentru serviciile lor. Rămâne de văzut cum va fi”.
„Oricum, acum oamenii renunţă la procesele de succesiune. Cine îşi permite să plătească astfel de taxe? Mai ales că evaluarea bunurilor se face după grile şi nu la valoarea reală de piaţă. Probabil sunt cazuri în care taxa de timbru se recuperează dacă sunt vândute, pe piaţa liberă, bunurile supuse partajării”, ne-a spus o avocată din Baroul Galaţi.
La notar e mai ieftin, dom’le!
Atât judecătorii, cât şi avocaţii susţin că justiţiabilii vor apela la notari pentru succesiuni şi partaje bunuri comune.
„Pentru transmisiunea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire nu se datorează impozit, dacă succesiunea este dezbătută şi finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moştenitorii datorează un impozit de 1 la sută din masa succesorală”.
„La acest impozit se adaugă taxa către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitatea Imobiliară, care este de 0,15 la sută, precum şi onorariul notarial. În cazul partajului voluntar (partajul de bunuri comune) nu se datorează impozit către stat, ci doar taxa către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitatea Imobiliară şi onorariul notarului”, ne-a explicat notarul George Schin.
Adică, la un simplu calcul, am putea spune că în cazul unei succesiuni toate taxele nu depăşesc 1,7 la sută din valoarea bunurilor. În cazul partajelor dintre soţi, taxele de la notar sunt cu mult mai mici decât la judecătorii.
Este şi normal, în aceste condiţii, ca românii să apeleze de acum la notar şi să nu mai ajungă în instanţă. Unde li se scurg legal banii din buzunare.
Unde se duc banii?
Până pe 26 mai 2008, taxele judiciare de timbru erau plătite la bugetele locale ale localităţilor în care se aflau instanţele. După acea dată, legea s-a schimbat, iar taxele de timbru au început să fie plătite la Direcţia Generală a Finanţelor Publice, într-un cont al Ministerului de Justiţie. Banii urmau să fie folosiţi pentru asistenţa judiciară din oficiu.
Pe 10 martie 2009 s-au aprobat în Parlament amendamentele la OUG 75/2008, ordonanţă care stabilea normele de aplicare a OGU 51/2008 privind taxele judiciare de timbru. Aceste amendamente stabileau că taxele judiciare de timbru se întorc la… bugetele locale.
Aşadar, acum, sumele enorme care se încasează din taxele judiciare de timbru sunt virate la bugetul local al Galaţiului.
Despre ce sume este vorba nu putem spune cu exactitate, dar, cu siguranţă, nu sunt uşor de trecut cu vederea.
Partaj în minus
Am întrebat la Judecătoria Galaţi ce se întâmplă cu doi foşti soţi, ajunşi la partaj, care nu au de împărţit decât… un credit bancar. Indiferent care ar fi motivul pentru care cei doi au contract credit, dacă el este făcut în timpul căsătoriei, atunci reprezintă bun comun.
„În aceste cazuri rămâne la latitudinea judecătorului. Legea nu spune nimic pentru astfel de cazuri. Se spune atât: 3 la sută din masa partajată, fără a preciza o astfel de situaţie. Sunt mulţi judecători care preferă să stabilească taxa de timbru într-un astfel de partaj la vechea sumă de 19 lei şi nu la 3 la sută din masa partajată”, ne-a mai explicat Robert Florea, purtătorul de cuvânt de la Judecătoria Galaţi.
Dar, probabil sunt şi judecători care nu trec peste reglementările legii şi stabilesc taxa de timbru în consecinţă. Comentariile în astfel de cazuri sunt de prisos…
Explicaţie foto: Pentru o perioadă, în 2008, taxa de timbru s-a plătit la Finanţe
