Inimă de piatră, inimă de piatră,
zvârle-te-nspre geamul sufletului meu.
mi-i aşa de toamnă de la deal la vale,
şi din colo-ncoace, şi mi-i foarte greu
în singurătatea asta hotărâtă
să mă suie-n unghiul cum paingi şi praf,
unde stă icoana celui care-mi cere
vamă din albastrul sângelui moldav!
Sparge-l... poate-mi intră strălumină-n oase,
din alcătuirea timpului trecut,
când erai mai caldă şi când Sfarmă-Piatră
era cel mai mare, cel mai cunoscut!
Mi-i aşa de toamnă de la deal la vale,
şi din colo-coace, şi mi-i foarte greu! -
Inimă de piatră, inimă de piatră,
zvârle-te-nspre geamul sufletului meu!
