Strămutat la Braşov, dosarul "Aviasan" încă se judecă la secret
Foto: Foto: Bogdan Codrescu

Strămutat la Braşov, dosarul "Aviasan" încă se judecă la secret
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Rechizitoriul procurorilor gălăţeni a fost prezentat în şedinţa naţională de bilanţ a DNA ca fiind unul dintre cele mai importante dosare din ţară


Rechizitoriul referitor la preluarea aerobazei "Aviasan", întocmit de procurorii gălăţeni anul trecut, a fost nominalizat în cadrul şedinţei de bilanţ a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Conducerea DNA l-a prezentat ca fiind unul dintre cele mai importante dosare, alături de mai multe astfel de cazuri din întreaga ţară, care au făcut ca activitatea instituţiei gălăţene să fie catalogată drept bună, precizându-se că „ponderea importantă a cauzelor noi justifică majorarea numărului cauzelor nesoluţionate”.

Ancheta procurorilor gălăţeni a ajuns pe masa de lucru a magistraţilor Curţii de Apel Braşov, după ce Mihail Boldea a cerut strămutarea dosarului de la Galaţi. Deşi a plecat din DNA pe legea penală veche, întârzierile cu angajarea avocaţilor şi cu strămutarea au adus dosarul sub auspiciile noului Cod penal, astfel că procesul se află acum în faza secretă a camerei preliminare. Înregistrat pe 5 februarie, dosarul nu poate sta în această fază mai mult de 60 de zile şi rămâne de văzut când va începe judecata efectivă în acest proces.

Iată cum descriu procurorii DNA faptele care au traversat aproape un deceniu pentru a ajunge să aducă bugetului de stat un prejudiciu de aproape 22 milioane de euro.

O societate cu răspundere limitată, stăpână peste Aviasan

Dosarul "Aviasan” a adus în prim-plan modul în care un fost deputat, împreună cu mai mulţi oameni de afaceri, sprijiniţi de justiţie, au reuşit să vândă în interes propriu circa 40 de hectare de teren, care nu au ieşit niciodată din proprietatea statului. Şase inculpaţi au fost deferiţi instanţei de judecată: fostul şef al Parchetului de pe lângă Judecătorie, Costache Roşca, Mihai Boldea, care atunci când a săvârşit o parte dintre fapte era avocat, dar şi deputat, Valentina Cojocaru, administrator de firmă, la fel ca alţi doi inculpaţi, Matei Oprea şi Mircea Marosy, precum şi Ionel Mihăilă. Infracţiuni de corupţie, şantaj, spălare de bani, fals, uz de fals, sustragere şi distrugere de acte, asociere în vederea săvârşirii de fapte penale, toate sunt acuzaţii care le-au fost aduse celor implicaţi.

Potrivit DNA, timp de şapte ani, din mai 2000 şi până în mai 2007, Matei Oprea, pilot de aeronave, şi Valentina Cojocaru, care erau împreună administratori ai unei societăţi, s-au asociat pentru a obţine fraudulos suprafaţa de 39,61 de hectare de teren, situată în extravilanul comunei Vânători. Terenul aparţinea unei societăţi pe acţiuni, iar ei intenţionau să-l valorifice. Pentru asta i-ar fi cooptat pe Mihail Boldea şi Mircea Marosy. „La acestă asociaţie infracţională a aderat şi Costache Roşca, care în calitate de prim procuror, în perioada 2007-2008, i-a sprijinit pe inculpaţii menţionaţi, înlesnindu-le dobândirea, valorificarea prin dezmembrarea terenului şi obţinerera de foloase necuvenite. În schimb, magistratul a primit suma de două milioane de euro, provenită din valorificarea unor suprafeţe de teren de la Mircea Marosy, Valentina Cojocaru şi Matei Oprea”, se arată în raportul de bilanţ al DNA.

Terenul de 39,61 de hectare, fosta aerobază a oraşului Galaţi, se află în proprietatea statului, de-a lungul timpului fiind dată în folosinţă către CAP, însă „niciodată nu a ieşit din proprietatea statului”, precizează cei de la DNA. Pe 24 august 2000, societatea care cuprindea aerobaza, constituită din terenuri şi clădiri, a vândut către o societate cu răspundere limitată (SRL) hangarul de reparaţie a avioanelor, depozitul de carburanţi, staţia meteo, rezervorul şi două bazine pentru benzină, rampa auto şi anexele, dându-i în folosinţă terenul. Acesta ar fi putut fi obţinut numai dacă firma lua dreptul de proprietate de la Fondul Proprietăţii de Stat (FPS), lucru care nu s-a întâmplat. Certificatul de atestare a dreptului de proprietate putea fi luat doar de la Ministerul Transporturilor, care a refuzat să-l dea unui SRL, societate care, neavând capital de stat, nu îndeplinea condiţiile legale pentru a cumpăra cele circa 40 de hectare. Mai mult, terenul trebuia să treacă în proprietatea Consiliului Local Vânători. Pentru a evita acest lucru, reprezentanta SRL-ului, Valentina Cojocaru, a cerut şi a obţinut în instanţă dizolvarea şi radierea societăţii care deţinuse aerobaza. Nici aşa, însă, terenul nu a ajuns în mâna „asociaţilor”. În  martie 2007, Boldea a întocmit în fals un antecontract de vânzare-cumpărare, pe care l-a antedatat - august 2004. Prin acesta se atesta că societatea care fusese radiată în 2005, reprezentată de un individ care nu avea habar de această tranzacţie, pentru că cei implicaţi i-au utilizat buletinul pierdut, se obliga să vândă către SRL-ul Valentinei Cojocaru terenul de circa 40 de hectare la preţul de 30.000 de lei, chiar dacă pământul avea destinaţie specială şi era de interes public.

A furat din dosar ceea ce falsificase!

DNA mai arată că Boldea a mai falsificat un certificat de atestare a dreptului de proprietate, din care rezulta că societatea care avea aerobaza ar fi fost proprietara terenului, precum şi mai multe acte formulate de aceasta, în calitate de pârât. Pe baza acestora s-a formulat acţiunea civilă la Judecătoria Galaţi prin care se urmărea ca un judecător să constate perfectată cumpărarea terenului cu destinaţie specială de către SRL. Acest lucru s-a întâmplat, sentinţa rămânând definitivă prin neapelare.

Tot procurorii gălăţeni ai DNA au stabilit că, pe 14 mai, Boldea a mers în arhiva civilă a Judecătoriei şi a sustras din dosarul civil certificatul pe care-l falsificase. Primarul de la Vânători şi Consiliul Local al comunei au făcut mai multe acţiuni civile şi plângeri penale, pe motiv că terenul a fost obţinut fraudulos de reprezentanţii societăţii comerciale. Pentru a-i opri din demersurile lor, dar şi pentru a li se permite intabularea zecilor de hectare celor pentru care lucrase, Boldea în înţelegere cu Marosy şi Valentina Cojocaru le-au făcut plângeri penale, care au constituit obiectul a trei dosare aflate la Parchetul Judecătorie. Aici a intervenit Roşca, acesta determinând instrumentarea cu prioritate a dosarelor, fie efectuând el cercetări, fie dispunând procurorilor din subordinea sa să facă asta, „astfel încât a fost începută urmărirea penală, în mod nelegal şi abuziv împotriva primarului comunei. În felul acesta, persoanele vizate au renunţat la acţiunile civile şi penale”, se arată în raportul de bilanţ. În schimbul acestor demersuri, Roşca a primit, spun anchetatorii, două milioane de euro, de la Marosy, Cojocaru şi Oprea.

Lui Boldea i-au revenit aproape 600.000 de euro

Ulterior, Boldea şi ultimii trei inculpaţi au trecut la dezmembrarea terenului, încheind o serie de contracte simulate, în care figurau ca părţi persoane apropiate sau interpuse. Prin efectuarea unor tranzacţii repetate, ei au ascuns provenienţa ilicită a terenurilor şi au încercat să creeze aparenţa de legalitate. Ca urmare a acestor operaţiuni, Marosy, Cojocaru şi Oprea au obţinut în mod fraudulos terenul, dar şi foloase necuvenite sub forma unor suprafeţe de teren şi contravaloarea unora pe care le-au valorificat în tot acest timp.

Despre Boldea, procurorii afirmă că a obţinut necuvenit 590.000 de euro, iar în calitatea sa de parlamentar, în declaraţiile de avere din 12 decembrie 2008, 9 martie 2010, 15 iunie 2010, 25 octombrie 2010, 23 mai 2011 şi 25 iulie 2012, a minţit, susţinând că a împrumutat trei persoane cu 350.000 de euro. „În realitate, această sumă reprezenta o restituire din totalul sumei de 590.000 de euro primită de Mihail Boldea, cu ocazia intermedierii vânzării cumpărării terenului pe care l-a obţinut ca răsplată pentru infracţiunile comise”, mai arată cei de la DNA. De asemenea, el „a uitat” să treacă tranzacţiile încheiate în perioada 2007-2012, tocmai pentru a ascunde implicarea sa în obţinerea frauduloasă a suprafeţei de 39,61 de hectare. Pentru a crea o aparenţă de legalitate, inculpaţii s-au înţeles între ei să efectueze fictiv plata şi încasarea sumei de 30.000 de lei, cu care chipurile s-ar fi cumpărat Aviasanul. Astfel, au fost emise fictiv mai multe dispoziţii de plată. Ionel Mihăilă, în martie 2007, în calitate de director economic al unei societăţi comerciale, a contrafăcut balanţa de verificare anexă la bilanţul pe anul 2004, punând viza de control financiar preventiv pe dispoziţiile de plată emise fictiv şi le-a înregistrat în registrul jurnal, registrul de casă şi balanţa de verificare.

Prejudiciul cauzat bugetului de stat este de 21.786.710 euro, reprezentând valoarea terenului înstrăinat fraudulos, mai arată DNA, bani pe care i-a obţinut un SRL, care a dobândit dreptul de proprietate asupra Aviasan.

Citit 2941 ori Ultima modificare Joi, 13 Martie 2014 17:57

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.