* Conform noului Cod de procedură penală, de la 1 februarie, procesele "grele" intră în camera preliminară, unde judecata nu este publică, timp de 60 de zile
Camera preliminară, instituţie apărută în urma noului Cod de procedură penală, pare un moment de respiro pentru inculpaţii vizaţi de dosare importante, cu mize mari. Nu negăm importanţa acestei noi etape în procesele penale, arătăm doar ce se întâmplă de la 1 februarie 2014, în cauzele instrumentate de cele două structuri, DNA şi DIICOT. Dacă amintim şi îndârjirea cu care unii avocaţi luptă pentru ca dosarele clienţilor lor să fie trimise în camera preliminară, avem tabloul complet al unei situaţii inedite pentru toţi participanţii la proces.
Camera preliminară este reglementată de noul Cod de procedură pe parcursul articolelor 342 - 348. Pe scurt, această procedură nu poate dura mai mult de 60 de zile, dar în acest timp secretul dosarului este bine păzit. În această perioadă, inculpaţii şi procurorii aşteaptă un răspuns la toate excepţiile şi cererile făcute de participanţii la proces. La rândul lor, magistraţii pot invoca excepţii şi pot decide asupra lor. De asemenea, sunt analizate probele cauzei penale, dar şi activitatea procurorului sub aspectul legalităţii cercetării pe care a făcut-o. Dacă lucrurile sunt în regulă, dosarul ajunge în instanţă la judecata aceluiaşi magistrat de cameră preliminară, iar părţile nu mai pot invoca excepţii şi trebuie să accepte probele parchetului, dacă acestora nu le-a fost găsit vreun viciu în camera preliminară.
Un alt aspect important este legat de faptul că toate dosarele în care nu s-a început cercetarea judecătorească au intrat direct în cameră preliminară. Aşa a ajuns "la secret" şi dosarul "Aviasan", deşi a fost trimis instanţei în octombrie 2013.
Tribunalul i-a spus pas lui Jîtea
Deschidem tabloul cu un dosar instrumentat de procurorii gălăţeni ai DIICOT, pentru care inculpaţii, după şapte luni de judecată, au solicitat cameră preliminară, ceea ce ar fi însemnat 60 de zile de tăcere, cel puţin din partea presei, care nu are acces decât la procesul public. Aici, unul dintre cei 20 de inculpaţi este Mircea Liviu Jîtea, afacerist vrâncean de Top 300, cu o avere estimată la 56-58 milioane de euro, acuzat că ar fi liderul unui grup organizat care ar fi făcut contrabandă cu alcool, ce ar fi prejudiciat statul cu circa opt milioane de euro. Dosarul a ajuns în instanţă anul trecut, în luna august, iar de atunci şi până acum toţi inculpaţii care erau arestaţi, inclusiv Jîtea, au fost puşi în libertate. Tribunalul Galaţi a început între timp cercetarea judecătorească, motiv pentru care a respins cererile inculpaţilor ca procesul să treacă în etapa secretă.
"Aviasan", 60 de zile de "secrete"
„Aviasanul”, un dosar important al DNA Galaţi, a intrat în cameră preliminară oferindu-ne o surpriză pe 3 aprilie, când după aproape 60 de zile a fost declinat la Înalta Curte. Decizia este definitivă şi aşteptăm să vedem reacţia Curţii Supreme atunci când dosarul va ajunge la Bucureşti. Calitatea de parlamentar a unui inculpat atrage judecata Înaltei Curţi, aceasta fiind excepţia pe care a admis-o Curtea braşoveană. Singurul care a avut această calitate până a demisionat a fost Mihail Boldea. Interesant este că dosarul "Aviasan" a fost trimis la Curtea de Apel Galaţi anul trecut, unde a stat patru luni fără să se întâmple nimic. Trimişi în judecată în stare de libertate, o parte dintre cei şase inculpaţi nu au venit sau nu au avut avocaţi angajaţi. În acest timp, Mihail Boldea a făcut cerere la Înalta Curte pentru ca judecata să fie strămutată la o altă instanţă. Bucureştiul a ales Curtea de Apel Braşov, unde dosarul a ajuns pe 5 februarie, la patru zile de la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură care prevedea camera preliminară, motiv pentru care care procesul a stat în faza secretă circa 60 de zile, până când judecătorul a decis că nu este de competenţa sa. "Aviasanul" are şase inculpaţi, acuzaţi că ar fi luat circa 40 de hectare de teren ale fostei aerobaze gălăţene, în virtutea unui fals, atribuit de către procurori lui Boldea. Prejudiciul estimat de DNA se ridică la aproximativ 22 de milioane de euro.
