Cinci persoane sunt acuzate că au indus în eroare 20 de victime, pe care le-au deposedat de bunuri imobile în valoare de peste 1,5 milioane de lei
Judecătorii Tribunalului Galaţi au dat o primă sentinţă în dosarul în care cinci persoane, care făceau parte dintr-un grup infracţional organizat, au fost judecate pentru comiterea de infracţiuni de înşelăciune, având ca obiect imobile - apartamente şi terenuri. Gruparea este formată din Mara Moldoveanu, Aurel Moldoveanu, Rodica Mihaela Moldoveanu, Georgiana Cătălina Moldoveanu şi Dănuţ Daju, primii patru fiind arestaţi la începutul lunii decembrie 2013.
Cei cinci sunt acuzaţi că au indus în eroare 20 de persoane şi le-au deposedat de imobile (apartamente, case şi terenuri), creând astfel un prejudiciu de peste 1,5 milioane de lei.
Conform primelor sentinţe, cei cinci membri ai grupului infracţional vor sta câţiva ani la închisoare şi vor avea de plăti daune către persoanele pe care le-au deposedat de imobile.
Astfel, Mara Moldoveanu, cea care era considerată şefa grupării, "participând direct la cele mai multe acte materiale, cu rol principal în identificarea potenţialelor victime, organizarea celorlalţi membri pentru orchestrarea inducerii în eroare, în mod sistematic, a acestora şi realizarea efectivă a transferurilor drepturilor de proprietate asupra imobilelor, incluzând asigurarea achitării datoriilor restante către asociaţiile de proprietari, coordonarea membrilor grupului în cursul procedurilor notariale, asigurarea martorilor în procedura de deschidere a succesiunii notariale”, aşa cum se arată în rechizitoriul procurorilor DIICOT, va sta după gratii şapte ani şi două luni. Pedeapsa a rezultat după ce judecătorii au contopit cele 14 pedepse de câte un an pentru infracţiunea de înşelăciune, o pedeapsă de un an pentru constituire grup infracţional, o pedeapsă de şase luni pentru tentativă la înşelăciune şi o pedeapsă de doi ani pentru complicitate la şantaj.
O familie întreagă după gratii
Soţul ei, Aurel Moldoveanu, care se ocupa de „sufocarea” părţilor vătămate, pe care le determina să-şi vândă bunurile în condiţiile impuse de el, va sta după gratii şapte ani şi şase luni. El a primit şapte pedepse de câte un an şi şase luni pentru înşelăciune, una de un an şi şase luni pentru constituirea unui grup infracţional, două pedepse de câte nouă luni pentru tentativă la înşelăciune şi o pedeapsă de trei ani pentru şantaj.
După gratii vor sta şi cele două fiice ale cuplului, una dintre ele, Georgiana Cătălina Moldoveanu, având de ispăşit o pedeapsă de patru ani şi două luni, iar cealaltă, Rodica Mihaela Moldoveanu, având o pedeapsă de doi ani şi zece luni închisoare.
Judecătorii gălăţeni nu l-au iertat nici pe complicele familiei Moldoveanu, pe Dănuţ Daju, acesta urmând să stea după gratii pentru doi ani. Magistraţii au menţinut starea de arest preventiv pentru Mara, Aurel şi Georgiana Cătălina Moldoveanu, dar şi măsura controlului judiciar impus faţă de ceilalţi doi inculpaţi.
Pedepsele primite de cei cinci par a fi nimic pe lângă daunele morale pe care le au aceştia de plătit. Conform sentinţei date de Tribunalul Galaţi, cei cinci au de plătit, în total, 886.200 de lei (peste 200.000 de euro) drept despăgubiri celor care s-au constituit părţi civile în dosar. Trebuie menţionat că nu toţi cei care au fost ţepuiţi de familia Moldoveanu s-au constituit părţi civile. Inculpaţii trebuie să mai plătească însă şi câte 6.000 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Judecătorii gălăţeni au dispus şi confiscarea mai multor sume de bani de la cei cinci, în total fiind vorba de 505.000 de lei, bani proveniţi din infracţiunile care au stat la baza condamnării. Astfel, o parte din prejudiciu va fi acoperit, inculpaţii urmând să plătească şi restul despăgubirilor.
Metode de lucru
Conform rechizitoriului întocmit de procurorii DIICOT, inculpaţii aveau roluri foarte bine stabilite în cadrul „afacerii”. De cele mai multe ori, părţile vătămate erau persoane care aveau apartamente cu datorii foarte mari la întreţinere. Acestora li se propunea un schimb imobiliar, pentru a scăpa de datorii. La finalul tranzacţiilor, proprietarii rămâneau fără apartament şi nu mai primeau la schimb niciun alt imobil. Până la finalizarea tranzacţiei, părţile vătămate erau cazate chiar în apartamentul inculpaţilor.
În alte cazuri, membrii grupării se împrieteneau cu persoane dependente de alcool care aveau în proprietate imobile. Imediat ce prietenia se lega, proprietarul apartamentului era dus la notariat, sub influenţa băuturilor alcoolice, şi pus să semneze o procură pe numele unuia dintre membrii grupării. Procura era dată pentru ca aceştia să se ocupe de schimbul imobiliar sau de vânzarea apartamentului. Ca şi în cazurile precedente, imobilul era vândut fără ca banii să mai ajungă la proprietar sau ca acesta să primească alt apartament în proprietate. Metoda cu procura era folosită şi în cazurile unor moşteniri. Astfel, mergeau la birourile notariale pentru a depune mărturie că o anumită persoană este unicul moştenitor. Apoi îi propuneau moştenitorului un schimb imobiliar, ajungând astfel la metoda clasică a înşelăciunii.
Sentinţa dată de magistraţii Tribunalului Galaţi nu este definitivă, ea putând fi atacată cu apel.
