Cele aproximativ 400 de cărţi scrie de persoanele private de libertate în ultimii ani pentru a obţine reducerea pedepselor obţinute de la judecători au ajuns în atenţia procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Astfel, procurorii DNA au anunţat că s-au sesizat din oficiu cu privire la suspiciune săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în modalitatea ajutorului dat, unor persoane condamnate pentru infracţiuni de corupţie, în scopul de a îngreuna executarea pedepselor aplicate de instanţele de judecată.
Potrivit procesului verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurori, fapta ar fi fost săvârşită de mai multe persoane care au acţionat concertat în scopul de a crea aparenţa că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie liberate condiţionat. „Dintr-o notă întocmită de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, precum şi din datele existente în spaţiul public rezultă indicii că, în realitate, aceste condiţii nu erau îndeplinite în realitate, iar prin faptele săvârşite s-a urmărit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate”, se arată într-un comunicat al DNA.
Procurorii DNA afirmă faptul că printre cei care şi-au descoperit talentul la scris după gratii sunt şi persoane care au fost condamnate pentru fapte de corupţie care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puţin decât stabilise instanţa de judecată.
Mai mult, anchetatorii susţin că, profitând de prevederile legale, a fost creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanţi ai unor edituri şi membri ai comisiilor din penitenciare, care au acţionat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări ştiinţifice, iar pedepsele aplicate de instanţe să se considere ca executate.
O oră de scris, echivalentă cu 30 de zile de libertate
„Mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale prin care au atestat pretinsa relevanţă ştiinţifică a unor lucrări, exclusiv pe baza titlului acestora, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării şi fără a cunoaşte viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fie abordate. Aceste recomandări ar fi avut o natură generică şi ar fi fost folosite, uneori, în aceeaşi formă, pentru elaborarea unor multiple lucrări cu caracter ştiinţific”, mai reţin procurorii.
Anchetatorii au mai arătat şi faptul că au fost cazuri ale unor profesori universitari care ar fi acceptat să valideze valoarea unor lucrări şi să le includă în evidenţa unor conferinţe ştiinţifice internaţionale, „în condiţiile în care activitatea de elaborare desfăşurată de autor durase câte o oră pentru fiecare comunicare. Se observă că ar exista o discrepanţă între prestigiul presupus al unei asemenea manifestări şi implicarea reală a autorului, care a determinat ca fiecare oră de activitate să reducă durata pedepsei executate cu câte 30 de zile”, se mai arată în comunicatul DNA.
Editorii şi angajaţii ANP, vizaţi de anchetă
Procurorii îi au în vizor şi pe cei care au acceptat să elaboreze lucrări cu un aparent caracter ştiinţific în numele unor persoane condamnate. Şi asta pentru că lucrările pretins a fi fost realizate în penitenciar citează opere la care autorul nu a avut acces nici la bibliotecă, nici online, iar timpul dedicat elaborării lucrărilor este în mod obiectiv insuficient pentru un asemenea demers (de exemplu 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini ori şase ore şi 40 de minute pentru elaborarea unei lucrări de 212 pagini).
De ancheta penală nu vor scăpa nici reprezentanţii editurilor la care au apărut cărţile deţinuţilor. Aceştia au acceptat publicarea lucrărilor fără a se raporta în niciun fel la valoarea ştiinţifică acestora, în tiraje infime, care nu au fost puse în vânzare în circuitul comercial obişnuit.
Clarificări vor da şi angajaţii Adiministraţiei Naţionale a Penitenciarelor care ar fi acceptat susţinerile condamnaţilor şi le-ar fi acordat beneficiul legal în lipsa oricărei cenzuri cu privire la temeinicia acestora. „Au existat situaţii în care persoanele condamnate nu figurau în tabelele de pontaj sau au elaborat în acelaşi interval patru lucrări ştiinţifice în paralel, împrejurări care arată că era în mod obiectiv imposibil să fie autorii acestor opere”, menţionează anchetatorii.
Gălăţeni care şi-au descoperit, DUPĂ GRATII, apetitul pentru ŞTIINŢĂ
