Fostul deputat Mihail Boldea, acuzat în 2012 de procurorii DIICOT de săvârşirea mai multor infracţiuni şi judecat în prezent la Curtea de Apel Iaşi pentru acestea, s-a ales cu un nou dosar penal. Acesta a fost anchetat tot de procurorii DIICOT Galaţi şi a fost, recent, trimis, la Curtea de Apel Galaţi, pentru judecată.
Alături de Mihail Boldea, în aceeaşi cauză, au mai fost trimişi în judecată Valentin Boldea, fostul director al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Galaţi, Mircea Bivol, fostul consilier parlamentar al lui Mihail Boldea, Mădălin Andrei Petrea, Eugen Roşu, George Hristu, Lucia Raluca Dobrea, dar şi societăţile comerciale Geco Clean SRL şi Red Office Clean SRL.
Procurorii DIICOT susţin că Mihail Boldea a constituit, în cursul anului 2010, un grup infracţional organizat, la care au aderat şi celelalte persoane trimise acum în judecată. Gruparea, susţin anchetatorii, a urmărit obţinerea unor sume de bani, fie prin inducerea în eroare a instituţiilor bugetare, fie prin sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat.
Abuz în serviciu şi instigare
Fostul deputat Mihail Boldea este acuzat de procurori de săvârşirea infracţiunilor de constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi instigare la complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, participaţie improprie la infracţiunea de evaziune fiscală şi instigare la evaziune fiscală.
Anchetatorii au arătat în rechizitoriul trimis Curţii de Apel Galaţi că Mihail Boldea, în cursul anului 2010, ajutat de ceilalţi membri ai grupului infracţional, a prejudiciat Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii cu suma de 893.581 de lei, iar bugetul de stat, prin sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor, cu 781.808 lei.
Şcoli şi grădiniţe cu lucrări supraevaluate
Anchetatorii susţin că Mihail Boldea cerea bani de la Ministerul Educaţiei pentru sisteme de supraveghere, geamuri termopan sau centrale termice. Banii veneau la Inspectoratul Şcolar, cu "dedicaţie" pentru fiecare şcoală în parte. Mihail Boldea şi Mircea Bivol erau cei care se ocupau inclusiv de documentaţia necesară semnării contractelor. Procedeul a fost folosit la Colegiul Tehnic de Alimentaţie şi Turism „Dumitru Moţoc”, Grupul Şcolar „Gh. Asachi”, Grădiniţa nr. 38 „Licurici”, Colegiul Tehnic „Paul Dimo”, Şcoala Gimnazială nr. 12 „Miron Costin”, Şcoala Gimnazială nr. 41, Şcoala Gimnazială nr. 42 „Sf. Împăraţi”, Grădiniţa nr. 61 „Ion Creangă” şi Grădiniţa nr. 64 „Ileana Cosânzeana”.
Astfel, fostul deputat i-a ajutat pe George Hristu, în calitatea lui de administrator al SC Geco Clean SRL, şi pe George Roşu, în calitate de administrator al SC Red Office Clean SRL, să îi determine pe directorii unităţilor de învăţământ menţionate mai sus ca, în calitatea lor de funcţionari publici şi în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, fără vinovăţie, să-şi îndeplinească în mod defectuos obligaţiile de serviciu, cu ocazia încheierii şi derulării a 19 contracte de reabilitare. Concret, Mihail Boldea sau apropiaţii săi mergeau la şcoli şi prezentau mai multe oferte, unele fiind fictive, iar restul aparţinând firmelor controlate de ei. Astfel, directorii de şcoli alegeau cea mai mică ofertă şi încheiau contractele. Firmele controlate de membrii grupului infracţional subcontractau ulterior lucrările la preţuri mult mai mici decât valoarea trecută în contract. Apoi, pentru a acoperi diferenţa de bani, prezentau diferite facturi fictive.
Dintre toate unităţile de învăţământ enumerate, cea mai mare sumă de bani a fost alocată pentru Şcoala Gimnazila Nr. 42 „Sf. Împăraţi”. La această unitate de învăţământ au ajuns, teoretic, 150.000 de lei, bani care se regăsesc însă doar în facturi, lucrările fiind mult mai ieftine. Suma trebuia atribuită abia după o licitaţie publică, dar, conform declaraţiilor directoarei unităţii de învăţământ, Mihail Boldea a fost cel care a propus ca banii să fie defalcaţi pe două lucrări distincte. În acest mod nu mai era nevoie de licitaţie publică. Astfel, au fost emise două facturi, una de 74.787,79 de lei pentru sistemul de supraveghere video, şi cealaltă de 74.763,07 de lei pentru tâmplăria PVC şi diferite reparaţii.
Abuz în serviciu la Direcţia de Sănătate Publică
Pe lângă unităţile de învăţământ, afacerile ilegale ale grupului infracţional au vizat şi Direcţia de Sănătate Publică, condusă la acel moment de Valentin Boldea, fratele fostului deputat. În urma anchetei, procurorii DIICOT susţin că, în 2011, Valentin Boldea, ajutat de Andrei Mădălin Petrea, administrator al SC Blue Office Clean SRL, şi-a îndeplinit defectuos obligaţiile de serviciu la încheierea a două contracte de reabilitare a unor unităţi sanitare aflate în subordinea DSP. Pentru a-l ajuta pe Valentin Boldea, se pare că Mădălin Andrei Petrea fusese instigat chiar de Mihail Boldea şi de Mircea Bivol. Şi în cazul reabilitărilor unităţilor sanitare a fost folosită aceeaşi metodă ca la şcoli, respectiv creşterea artificială a cheltuielilor, cauzând astfel Ministerului Sănătăţii un prejudiciu de 82.800 de lei. Acestea sunt motivele pentru care Valentin Boldea a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu.
În acelaşi dosar va fi judecată şi Raluca Lucia Dobrea, care este acuzată de participaţie improprie la infracţiunea de evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală. Aceasta era persoana care îi ajuta pe ceilalţi membri au grupării să înregistreze în contabilitate operaţiuni comerciale nereale aferente unor relaţii comerciale fictive.
Casare cu privire la prejudiciul adus Ministerului Mediului
În 2012, când a început ancheta în acest caz, Mihail Boldea, Mircea Bivol şi Andrei Mădălin Petrea erau acuzaţi că ar fi adus un prejudiciu de peste 200.000 de lei şi Ministerului Mediului şi Pădurilor - Administraţia Fondului pentru Mediu, cei trei fiind acuzaţi de participaţiune improprie la infracţiunea de abuz în serviciu. La finalul cercetărilor, însă, procurorii au decis clasarea cauzei cu privire la săvârşirea acestei infracţiuni.
Acesta este al patrulea dosar penal înregistrat pe numele fostului deputat Mihail Boldea. Unul dintre ele, cel instrumentat de DNA Galaţi, a primit şi o primă soluţie, urmând ca decizia finală să fie dată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
