- Mass media în campania electorală: martor sau actor?
Să discuți despre acuratețea informației din spațiul public în condițiile actuale este un gest de curaj, într-un moment în care încrederea în media, în instituțiile statului și în propria capacitate a publicului de a filtra ceea ce aude/vede/citește a fost compromisă în grad destul de mare de imixtiunea în campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Cu toate acestea, la Universitatea „Dunărea de Jos”, Ioana Avădani și Mircea Toma, cu sprijinul cadrelor didactice de la Facultatea de Litere, au încercat să facă tocmai acest lucru.
În acest moment, a spus Ioana Avădani, „bătălia se dă pentru gradul de încredere pe care îl au informațiile care apar în spațiul public”.
Mass media se luptă pentru numere mari de cititori, de urmăritori, de plătitori, luptă în care folosește informație, atenție, emoție și încredere pentru a atrage atenția asupra mesajului său. Mass media educă, distrează și socializează, influențează și construiește comunități, care, în contextul digital, sunt virtuale.
Principalul inamic al mass media, când vine vorba despre credibilitate, o reprezintă informația falsă, propagată drept știre. De altfel, mai recent, noțiunea de fake news - știri false a fost înlocuită cu informații false, întrucît, remarcă Ioana Avădani, majoritatea informațiilor eronate nu vin din știri, vin din opinii și din alte tipuri de comunicări, dar percepția majorității este că jurnaliștii sunt vinovați, ceea ce nu este adevărat.
Ioana Avădani a explicat diferența între cele trei metode transfer al informațiilor false - mis-information, dis-information, mal-information - practic legate de intenția de a transmite o informație falsă în scopul de a face rău. Ioana Avădani a mai explicat cum funcționează sistemul de transmitere a informațiilor nocive în spațiul online. Grupuri sau persoane care au intenția de a face rău transmit mesaje cu impact emoțional către boți, troli și, prin campanii sponsorizate, propagă mesajul pe rețelele sociale, către influenceri și, prin intermediul acestora, către publicul-țintă, persoane care dau like, share, reacționează. Apoi, după 10.000 de reacții, algoritmii rețelelor consideră mesajul interesant și îl propagă, făcându-l să fie în trend. Pe măsură ce algoritmii propagă mesajul, acesta ajunge în cele din urmă la orice urmăritor obișnuit de rețele sociale, adică la noi toți.
Ce se poate face
Să vaccinezi publicul, să-i oferi o abundență de informare corectă. Este treaba statului. Finlanda are o graniță foarte lungă cu Rusia, dar și o rezistență mare la informații false. De ce nu pun finlandezii „botul” la prostii? Au carte, au încredere în administrația publică, statul face public un volum mare de informații „curate” pe care îl transmite pe diferite canale, în diferite forme, pe temele din trend.
Legislație, monitorizarea pericolelor, creșterea competențelor în ceea ce privește media, cam acestea ar fi niște pârghii prin care să se apere publicul larg de influența nefastă a informațiilor false. Mircea Toma a spus că instrumentele de supraveghere ne lipsesc, fiindcă, practic, sistemul CNA funcționează pe baza sesizărilor, adică nu stau niște persoane să se uite la televizor sau să asculte la radio, inclusiv să monitorizeze rețelele sociale, ci reacționează în cazul în care este sesizat. În plus, capacitatea noastră de reacție, la nivel instituțional, este potrivită în timp de pace, dar, a declarat Mircea Toma, „România este în război, este ținta unui mecanism care a început acum opt ani, potrivit snoop.ro, când a început în România o campanie de publicitate la lucruri extrem de ciudate, cum ar fi tratarea cancerului cu ciuboțica cucului etc, iar succesul acesteia a dovedit că unii cetățeni cred așa ceva”.
Astfel, într-o bază de date s-au strâns identitățile virtuale ale unui număr de două milioane de oameni care erau pregătiți să „muște” din orice, inclusiv dintr-un candidat minune, așa cum s-a demonstrat. Ce putem face? Să verificăm informația, să nu distribuim ceva ce nu am verificat și să raportăm dacă informația ni se pare nocivă, falsă etc. Potrivit lui Mircea Toma, CNA are acum pe site un ghid practic, proaspăt lansat, pentru cetățenii care doresc să sesizeze instituția despre încălcări ale legislației. Este important să o facem, fiindcă sesizarea este primul pas spre eliminarea pericolului.
