Cele mai vechi urme de pâine, în Iordania

Cele mai vechi urme de pâine, în Iordania

Rămăşiţele unei case din cultura Natufi
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Fragmente carbonizate dintr-o pâine coaptă acum 14.500 de ani într-un cuptor din piatră, găsite într-un sit preistoric din nord-estul Iordaniei, le oferă cercetătorilor o ipoteză surprinzătoare: oamenii făceau pâine, unul dintre alimentele de bază, cu mii de ani înainte de a se apuca de agricultură, potrivit Reuters.
Descoperirea demonstrează că populaţia de vânători din Mediterana de Est deţinea tehnica fabricării pâinii mult mai devreme decât se crezuse până acum, cu 4.000 de ani înainte de a dezvolta obiceiul cultivării plantelor.
Pâinea descoperită, cel mai probabil coaptă fără drojdie şi asemănătoare unei lipii, era realizată din cereale sălbatice precum orzul, alacul (specie de grâu cultivat din timpuri preistorice) sau ovăzul, precum şi din tuberculi de la un strămoş al papirusului de apă, care au fost măcinate şi transformate în făină.
Această tehnică a coacerii pâinii a fost dezvoltată de cultura Natufi, caracterizată printr-un stil de trai mai degrabă sedentar decât nomad, şi a fost descoperită la situl arheologic din Deşertul Negru, Iordania.

  • Natufi
  • A existat în regiunea Mediteraneană a Levantului
  • În Levant existau mai mult de 100 tipuri de cereale, fructe, nuci și alte părți comestibile ale plantelor, iar flora Levantului de atunci nu era secetoasă, stearpă, nici plină de ghimpi ca azi, ci împădurită și înfloritoare
  • Era o cultură mezolitică, neobișnuită prin faptul că era sedentară sau semisedentară
  • În siturile arheologice natufiene s-au găsit dovezi ale domesticirii câinelui
  • Îndrăgostiții de la Ain Sakhri, un obiect sculptat în piatră, aflat la British Museum, este cea mai veche descriere a unui cuplu făcând dragoste. A fost descoperit în peștera Ain Sakhri, în deșertul din Iudea

''Descoperirea pâinii la un sit de o asemenea vechime este un lucru excepţional'', a spus Amaia Arranz-Otaegui, de la Universitatea din Copenhaga, cercetător postdoctoral în arheobotanică şi autoarea principală a cercetării publicate în revista "Proceedings of the National Academy of Sciences".
Arranz-Otaegui spune că, până acum, originile pâinii au fost asociate cu primele societăţi care se ocupau de agricultură şi cultivau cereale şi legume. Cea mai veche descoperire anterioară a existenţei pâinii are 9.100 de ani şi a fost realizată la un sit din Turcia.
''Acum trebuie să evaluăm dacă exista o relaţie între fabricarea pâinii şi originile agriculturii '', mai spune Arranz-Otaegui. ''Este posibil ca pâinea să fi reprezentat o motivaţie pentru a cultiva şi a face agricultură, dacă aceasta a devenit un aliment dorit şi căutat''.
''Pâinea ne oferă o sursă importantă de carbohidraţi şi substanţe hrănitoare, inclusiv vitamine din complexul B, fier şi magneziu, precum şi fibre'', spune Tobias Richter, arheolog în cadrul Universităţii din Copenhaga şi coautor al studiului, referitor la importanţa nutriţională a introducerii pâinii în dietă.
Dovezile găsite în sit confirmă ipoteza conform căreia cultura Natufi avea o dietă bazată pe carne şi plante. Căminele rotunde, la nivelul solului, confecţionate din piatră de bazalt şi măsurând circa un metru în diametru, erau plasate în mijlocul colibelor.
Arranz-Otaegui spune că cercetătorii încearcă acum să recreeze cea mai veche pâine şi au reuşit să obţină făină din tuberculii folosiţi în reţeta preistorică. Este însă o problemă de cultivarea gustului, precizează cercetătoarea. ''Gustul tuberculilor este destul de aspru şi sărat. Dar este şi puţin dulce, de asemenea''.

Sursa: agerpres.ro

Citit 1624 ori Ultima modificare Duminică, 19 August 2018 10:49

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.