* Ardeleanul, devenit gălăţean, care nu şi-a scos pasiunea la pensie * Inginerul Dragomir Pop este colecţionar de brevete * Scrisoare deschisă „Salvaţi inventica românească” * Centrală electrică fără deşeuri * Ecologiştii habar nu au ce i-ar putea ajuta * Unde sunt investitorii interesaţi să creeze locuri de muncă? *
Portret de octogenar ocupat
Despre inginerul Dragomir Pop am mai scris de câteva ori. Tenacitatea cu care acest om îşi foloseşte mintea, care pare să nu fi fost afectată de numărul anilor (este născut în 1929), este de admirat.
Omul a avut toată viaţa o pasiune, să inventeze. Până în 1989 avea 32 de invenţii înregistrate dintre care 16 au şi fost brevetate. Pe atunci, statul îşi asuma aceste brevete şi inventatorii îşi puteau vedea rodul minţii pus în practică.
La Revoluţie a crezut că i se deschid toate uşile, că va da lovitura. Însă a înregistrat alte 16 invenţii şi doar pe 5 dintre ele a reuşit să le breveteze. Se teme că le va pierde şi pe acestea, pentru că nu are banii cu care să poată plăti taxa de protecţie.
Mai mult, interesul pentru invenţii în general a scăzut până spre zero. Nimeni nu mai pare interesat de nimic.
Şi totuşi, inginerul Dragomir Pop perseverează. A venit la redacţie cu o scrisoare deschisă, un strigăt de ajutor pentru toţi inventatorii români. Mai mult, el propune, unui investitor inteligent şi responsabil, o centrală electrică care ar avea impact zero asupra mediului şi rezultate mult mai bune decât orice altă formă actuală de obţinere a energiei.
A scris despre ea şi la UE, de unde i s-a răspuns civilizat că există posibilitatea finanţării, dacă cineva îşi asumă realizarea prototipului. Inginerul cu mintea brici are 81 de ani, dar nu abandonează lupta.
Poate că printre oamenii cu bani din Galaţi, cei care vor să facă şi altceva decât comerţ, se găseşte cineva dispus să îl ia în serios şi să pună în practică o idee strălucită. Din care ni s-a spus că ar putea ieşi bani frumoşi. Cine se încumetă?
* * *
Scrisoare deschisă: Salvaţi „Inventica Românească”
Mă adresez tuturor românilor, sub semnul urgenţei, în legătură cu o problemă ce o voi descrie în cele ce urmează, şi dacă posibilităţile financiare vă permit, iar patriotismul vă îndeamnă, stăruitor vă rog să participaţi la soluţionarea acesteia.
Problema la care mă voi referi în cele ce urmează este creativitatea.
Având în vedere că în ultimele decenii ale secolului care s-a încheiat, creativitatea a devenit cea mai importantă sursă de bogăţie pentru întreaga planetă
Fiind vorba de o problemă majoră în competiţia dură ce se desfăşoară pe piaţa mondială şi în care iese învingător produsul cu parametrii tehnici şi economici superiori, eu susţin că a sosit momentul pentru regândirea poziţiei fiecărui întreprinzător din ţara noastră faţă de invenţii şi capitalul de risc.
Nu pretind că eu şi numai eu deţin adevărul de urmat privind calea de salvare a inventicii româneşti.
Dar nu este moral ca inventatorii români să fie ţinuţi într-o stare de umilinţă de trufia licenţiatorilor şi de comoditatea sau de interesul personal al celor puşi să aleagă între „naţional” şi „străin” transformând invenţia autohtonă într-o cenuşăreasă.
Această apreciere o susţin cu următoarea situaţie: În anii postrevoluţionari am înregistrat 16 propuneri de invenţii pentru a căror proceduri de brevetare trebuie să achit suma de 126.900 lei (revenind fiecărui dosar în parte suma de 7.900 lei).
Acestei taxe se mai adaugă în următorii ani, după brevetare o taxă de protecţie, care pentru cele 16 invenţii (dosare) înseamnă 310.000 lei.
Comparând aceste costuri cu pensia de 1.600 lei pe care o primesc lunar, vă întreb „retoric” cum pot susţine o pasiune mistuitoare numită „inventică”.
Menţionez că am încercat soluţia care pentru unii teoreticieni ai zilelor noastre a devenit un panaceu, aceea de sponsorizare a inventatorului în perioada executării şi experimentării prototipului de către firme particulare, dar fără nici un rezultat.
Pentru revigorarea situaţiei dificile din sistemul creaţiei tehnico-ştiinţifice autohtone, am propus încă din 1993 Preşedinţiei, printr-un memoriu, următoarea soluţie:
- organizarea unei societăţi pentru preluarea ideilor originale brevetabile şi subvenţionarea integrală a acestora pe întregul traseu: brevetare – execuţie prototip – experimentare – producţie de serie.
După care această societate (bancă) să perceapă o cotă parte din profiturile obţinute în urma aplicării invenţiei, cotă care să acopere integral cheltuielile efectuate şi totodată să asigure şi un profit rezonabil atât pentru firmă, cât şi pentru autorul invenţiei.
Această propunere a fost avansată în 1998, în 2003 şi în 2005, dar a rămas în acel stadiu cu răspunsul de complezenţă: „Am luat la cunoştinţă memoriul adresat” preşedinte al României, domnul Ion Iliescu despre solicitarea dumneavoastră:
„Am trimis memoriul la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, autoritate abilitată cu cercetarea şi analizarea problemelor semnalate”.
Toţi preşedinţii post-revoluţionari au fost foarte ocupaţi cu plimbarea moaştelor unor sfinţi şi nu în ultimul rând, de îmbălsămarea moaştelor industriei româneşti, ale agriculturii şi moralei noastre, neavând timp pentru creativitatea şi inventica românească, care din păcate au devenit sublime şi inexistente.
De aceea, vin cu rugămintea stăruitoare de a acţiona rapid şi eficient în vederea găsirii unei soluţii viabile şi legale în scopul preluării efortului financiar din spatele inventatorilor şi asigurarea derulării continue şi fără poticniri a procesului de brevetare şi de aplicare a tuturor ideilor originale cu fundamentare ştiinţifică lansate de toţi inventatorii din patria noastră. (Ing. Dragomir Pop)
Ardeleanul Pop Dragomir s-a născut la Albeşti, o comună de lângă Sighişoara.
După absolvirea Institutului de Industrie Uşoară, secţia Mecanică, din Iaşi, a lucrat la Întreprinderea textilă „Fusul” din Galaţi, apoi a fost inginer şef la „Brateşul” (Fabrica de nasturi şi accesorii metalice) şi apoi director la „11 iunie”, întreprinderea gălăţeană de produse metalice litografiate (făcea cutii de conserve, unelte agricole, mobilier metalic sanitar etc.).
A mai fost, timp de 13 ani, inspector şef adjunct la Inspectoratul teritorial pentru controlul fondurilor fixe. Acum este pensionar. Dar pasiunea sa pentru invenţii nu a ieşit la pensie.
Propuneri de invenţii înregistrate la OSIM în perioada 1990-2005
1. Instalaţie pentru transformarea energiei cinetice a apelor curgătoare în energie mecanică şi electrică. (brevetată)
2. Automobil ecologic.
3. Propulsor pentru ambarcaţiuni uşoare. (brevetată)
4. Elice propulsoare pentru nave, fără butuc. (brevetată)
5. Cale de rulare şi vehicule glisante.
6. Vehicul triciclu cu acţionare musculară.
7. Hidroglisor cu propulsoare acţionat manual. (brevetată)
8. Element pentru zidărie şi procedeul de fabricaţie al acestuia.
9. Motor cu ardere internă fără arbore cotit.
10. Element combustibil şi procedeul de fabricaţie.
11. Vehicul cu acţionare musculară pentru calea ferată îngustă.
12. Carusel hidraulic acţionat muscular.
13. Vehicul gravitaţional cu destinaţii multiple.
14. Ambarcaţiune demontabilă cu propulsor acţionat muscular.
15. Mecanism propulsor pentru vehicule terestre şi ambarcaţiuni, acţionat muscular.
16. Trotinetă cu propulsor acţionat muscular.
Centrală electrică fără deşeuri
Faţă de ameninţarea mortală pentru mediul ambiant al întregii planete, generată de înmulţirea exponenţială a centralelor electrice consumatoare de hidrocarburi şi a centralelor atomoelectrice dar mai cu seamă apariţia milioanelor de autovehicule, ca inventator român, am conceput o centrală electrică fără să degajeze nici un fel de deşeuri.
Această centrală electrică nu necesită niciun fel de combustibil şi nici amenajări hidrotehnice complexe şi costisitoare (lacuri de acumulare, baraje, canale de aducţiune, cursuri de apă etc.), ci doar un bazin (cutie metalică, cutie din PVC, bazin din beton armat) cu apă în care este imersat agregatul mecanic ce pune în mişcare prin forţă ascensională a lichidului, un generator electric montat în afara bazinului.
Avantaje uluitoare
Ca avantaje, generate de acest agregat mecano-hidraulic, enumerăm:
· Poate fi amplasat în bazine cu apă de adâncimi impuse de mărimea puterii energetice cerute de consumator (pentru o comună sau un cartier cu 2000 de locuinţe, un bazin în suprafaţă de 30 mp şi cu adâncimea de 8-10 m asigură o putere de peste 1000 kW);
· Prezintă posibilităţi nelimitate pentru amplasarea acestui tip centrală electrică în orice zonă planetară (la mare, în zone de baltă, la munte, în deşerturi nisipoase, terenuri stâncoase etc);
· Este un agregat mecano-hidraulic 100% nepoluant, iar costurile de execuţie, exploatare şi întreţinere sunt incomparabil mai reduse faţă de cele generate de toate centralele electrice cunoscute până în prezent.
· Nu produce nici un gram de deşeu, comparativ cu centralele termoelectrice bazate pe hidrocarburi sau a celor atomoelectrice care anual elimină milioane de tone de deşeuri la nivel planetar;
· Nu necesită nici un metru pătrat de suprafaţă pentru depozitarea deşeurilor sau a altor reziduuri cum se întâlnesc la centralele termice sau atomoelectrice, care necesită suprafeţe mari, atât pentru depozitarea materiilor prime, cât şi pentru deşeuri (un pericol mortal pentru mediul ambiant îl constituie deşeurile radioactive produse de centralele nucleare);
· Nu necesită nici un fel de mijloace de transport pentru combustibil sau pentru transportarea deşeurilor, aşa cum întâlnim la centralele termice şi la cele nucleare (căi ferate şi mii de vagoane).
Faţă de enormele avantaje enumerate mai sus şi generate de „Centrală electrică fără deşeuri”, invenţie a cărui autor este subsemnatul, stau la dispoziţia oricărei comisii tehnice (la nivel de guvern sau academic), pentru evaluarea parametrilor tehnico-economici ce îi pot asigura aplicarea invenţiei menţionate, punându-le la dispoziţie în condiţii legale, desenele cu toate detaliile tehnice pentru a se putea trece rapid la proiectarea şi executarea unui prototip al instalaţiei, urmând apoi trecerea la producţia de serie.
Se obţin locuri de muncă
Prin fabricarea în ţara noastră a acestei „Centrale electrice”, sub licenţă românească, vom genera zeci de mii de locuri de muncă în multe domenii de activitate (în construcţii de maşini, în industria maselor plastice, în industria energetică etc.) şi în mod deosebit vom contribui la reducerea generatoarelor de poluare letală a mediului întregului glob.
Un alt efect pozitiv ce-l poate genera această invenţie, este saltul la producţia de export, acoperit de licenţă românească asupra acestei invenţii.
Cifre, nu vorbe
Date comparative privind energia electrică generată de instalaţiile producătoare de electricitate cunoscute până în prezent, cu avantajele ce sunt asigurate de generatorul acţionat de forţa ascensională a lichidelor.
· O centrală nucleară cu un generator electric de 800 MW poate asigura maximum 2 kw/mp teren ocupat activ (fără să calculăm poluarea letală degajată pe zeci de km2);
· O centrală hidro-electrică de 800 MW poate asigura 0,1 kw/mp teren ocupat;
· O centrală termoelectrică de 800 MW poate produce 1 kw/mp teren ocupat cu poluare permanentă a solului, apelor şi a aerului pe zeci de km pătraţi.
· O centrală eoliană formată din generatoare suspendate în număr de 50-60 bucăţi, cu o putere instalată de 800 Mw produce cca. 2 Kw/mp ocupat.
· Generatorul electric acţionat de forţa ascensională a lichidelor produce 30 kw/mp suprafaţă ocupată, iar gradul de poluare generală (apă, sol, aer) este zero.
Dragomir Pop – inginer, Galaţi, str. Domnească nr. 144, bl. C, ap. 8, tel. 0236.412809
