la noapte, acolo, pe valea din sus,/ când luna răsare,
te-aştept să vorbim poezii şi să-mi dai/ cireşe amare!!!
din vocile nopţii, şi multe şi dulci/ cuvinte-or să vină
ca nişte secrete din care-am tot smuls/ atâta lumină!!!
şi-am dat şi la alţii, mereu, cât au vrut,/ să vadă cum toate
se duc şi ne-aduc - şi din rai şi din iad - / iertări şi păcate!!!
se duc şi se-ntorc şi se duc şi se-ntorc/ mai bune, mai rele,
în poame şi-n păsări şi-n ochii tăi mari/ şi-n cărţile mele!!!
la noapte, acolo, vorbim poezii/ pe dealul din vale
şi stăm şi-auzim cum se coc şi cum cad/ cireşele tale!!!
apoi, când va fi să plecăm undeva,/ să nu se mai vadă,
plecăm încotro (ne)-am visat că plecăm/ cu tot cu livadă!!!