O confuzie foarte des întâlnită în limba română ține de modul în care unele persoane scriu ”numai”, atunci când ar trebui să scrie ”nu mai”, și ”nu mai”, exact atunci când cele două cuvinte ar trebui scrise într-unul singur. Vorbim despre două situații foarte diferite, motiv pentru care este bine de știut când folosim o formă și când pe cealaltă.
”Numai știu ce să fac cu el”, scrie, pe un forum dedicat părinților, o mămică exasperată de neastâmpărul copilului ei. În alt grup de discuții, o persoană întreabă cum se numește melodia care spune: ”Nu mai tu mi-ai dat lumea peste cap”. Sunt doar două exemple de folosire greșită a lui ”nu mai” și ”numai”. În primul caz, varianta corectă este ”nu mai știu ce să fac cu el”. În cel de-al doilea, din contră, ”Numai tu mi-ai dat lumea peste cap”. Iată când scriem ”numai” și când ”nu mai”.
Conform, dexonline.ro, confuzia aceasta apare între două situații foarte diferite. ”Este o confuzie între cuvântul ”numai” și un grupaj relativ aleatoriu, ocazional, ”nu mai”. ”Numai” este un adverb cu funcție de delimitare, cu același sens ca ”doar”: numai/doar el a fost invitat (nu și alții); voi sta numai/doar o oră (nu mai multe). În sintagma ”nu mai”, cele două componente își păstrează autonomia, ”nu” fiind o simplă negație, iar ”mai”, un element de cu totul altă natură, care, aici, indică încetarea acțiunii exprimată de verb: mai știu = încă știu, continui să știu; nu mai știu = am încetat (deja) să știu. Deci, față de simple negație ”nu știu”, ”mai” aduce precizarea, nuanțarea că înainte am știut”, scrie în ”Ghidul de exprimare” disponibil pe site-ul amintit.
Cuvântul săptămânii
Am ales să vorbim în această săptămână despre un cuvânt des vehiculat în ultimele zile în ziare și la televiziuni. Este vorba despre ”plasmafereză”, procedură medicală despre care mulți medici cred că poate fi salvatoare pentru pacienții cu forme severe de Covid-19. ”Plasmafereza este o tehnică transfuzională care permite prelevarea doar a plasmei de la un donator de sânge sau de la un bolnav. La un donator, plasmafereza constă în prelevarea sângelui prin intermediul unui aparat care separă plasma, celelalte componente ale sângelui fiind reinjectate donatorului. Plasma servește apoi la tratarea bolilor, fie ca atare, fie prelucrată”, scrie csid.ro.
În cazul bolnavilor cu forme grave de Covid-19, plasma rezultată de la donatorii care au trecut prin boală și sunt deja vindecați poate ajuta organismul să învingă infecția și complicațiile care rezultă în urma ei. Specialiștii spun că tehnica nu este dureroasă și nici periculoasă pentru donator. Inclusiv în Galați va funcționa, în curând, un aparat de plasmafereză, la Centrul Regional de Transfuzii.
