Ioan Măgură, născut în 1867, în comuna Câmpina, jud. Prahova, a fost una dintre personalitățile locale care și-au lăsat amprenta asupra județului Covurlui. Sub influența tatălui său, care era preot, Măgură urmează Seminarul "Nifon" din Bucureşti şi apoi Facultatea de Teologie şi Filosofie din Bucureşti. Încă din această perioadă se afirmă ca bun orator, ajungând misionar teologic al Episcopiei Dunării de Jos, iar o vreme predicator misionar în Dobrogea.
De asemenea, tot în această perioadă pune bazele periodicului "Vremea" (1907), oficios al Partidului Naţional Ţărănesc, din postura de cofondator.
Dintre scrierile sale, se remarcă: "Din nevoile ţăranilor", "Valea plângerei", "Către alegătorii din colegiul II Senat", "Către domnii alegători ai Colegiului al II‑lea de Senat din judeţul Covurlui", "Problema agrară se pune iarăşi", "Pentru ridicarea clasei ţărăneşti", "Din alte vremuri".
După o scurtă perioadă în care a fost profesor la Școala Normală din Constanța, obține un doctorat în drept la Liège, îndreptându-și astfel pașii spre o carieră în justiție, pe care o începe în anul 1891, când este admis în Baroul din Tulcea.
În 1898, ajunge la Galați ca avocat al Baroului Covrului, dedicându‑se "cu tot sufletul de om bun şi cu carte, în apărarea intereselor plugarului". Dedicarea sa și dorința de a ajuta îi îndrumă pașii și în cariera politică. În anul 1907 participă la crearea Partidului Conservator Democrat, iar în 1911 devine deputat în circumscripția Colegiului II Covrului. În 1920, în timpul guvernului Averescu, este ales senator de Covrului, fiind membru al Partidului Poporului, doi ani mai târziu fiind ales deputat al opoziției, în condiţiile guvernării liberale.
Cariera sa politică atinge punctul culminant ca președinte al Partidului Național Țărănesc din județ. Astfel, în anul 1927, Partidul Național Tărănist, condus pe plan local de Ioan Măgură, reușeste mobilizarea electoratului gălățean prin înființarea unor cluburi bine organizate, unde se țineau întruniri menite să strângă relația cu electoratul, dar și prin promisiuni bine țintite. Țărăniștii câștigă alegerile parlamentare și se impun pe plan local și național, iar Ioan Măgură ocupă portofoliul de parlamentar până la sfârșitul existenței sale.
Teolog, publicist, avocat și figură politică, Ioan Măgură se remarcă prin spiritul său altruist. Acesta contribuie în mod direct la cumpărarea imobilului care adăpostea Orfelinatul "Nifon" din Galaţi, prin donarea onorariului de avocat către această cauză nobilă. A trecut la cele veşnice la data de 18 octombrie 1930, slujba de pomenire fiind săvârşită de Episcopul Cosma Petrovici al Dunării de Jos.
