Din „Vatra cu dor” a lui Paul Buţa: Covor făcut pentru Regina Maria, la Biserica „Sf. Haralambie”

Din „Vatra cu dor” a lui Paul Buţa: Covor făcut pentru Regina Maria, la Biserica „Sf. Haralambie”
Evaluaţi acest articol
(13 voturi)

Artistul Paul Buţa şi-a deschis sipetul de la „Vatra cu dor” din Şiviţa pentru a împodobi, cu ştergare şi covoare, scena de pe care, la miezul nopţii, li se va striga enoriaşilor Bisericii „Sfântul Haralambie”: „Veniţi de luaţi lumină!”.  Pentru prima dată va fi expus un covor făcut pentru a-i fi dăruit Reginei Maria, atunci când revenea la Mănăstirea de la Adam.

Gălăţenii care, în noaptea de Înviere, vor veni să ia Lumină de la Biserica „Sfântul Haralambie” din Piaţa Centrală, vor avea bucuria să admire câteva dintre comorile de la „Vatra cu dor” a artistului Paul Buţa. Despre „Raiul mondial al măştilor populare de la Şiviţa”, comuna Tuluceşti, aţi mai putut citi în ziarul „Viaţa liberă”.

Numai că, de această dată, maestrul Paul Buţa a decis să-şi deschidă sipetul „Vetrei cu dor” pentru a amenaja, cu ştergare şi covoare, scena de pe care va fi săvârşită slujba de Înviere, la Biserica „Sfântul Haralambie”. Printre aceste comori, vechi de aproape o sută de ani, se află un covor făcut pentru Regina Maria care va fi expus pentru prima dată.

Căutând comori tradiţionale româneşti, Paul Buţa l-a descoperit în sipetul unei bătrâne din satul Posada din comuna Cavadineşti, judeţul Galaţi: „Covorul a fost făcut la Mănăstirea Adam pentru a-i fi dăruit Reginei Maria, care venea des acolo. Numai că Regina nu s-a mai întors, iar covorul a rămas. Când comuniştii au desfiinţat Mănăstirea, covorul a fost luat acasă de o femeie bătrână, în speranţa că-l va da înapoi. Dar n-a mai avut cui, că au venit comuniştii la putere. Îi spuseseră oamenii că, dacă va fi prinsă cu un covor cu însemnele regale, face puşcărie. Şi atunci a făcut un fund dublu la sipetul bunicii şi l-a ascuns acolo”, ne-a povestit Paul Buţa.

În sipetul lăsat de bătrână fiicei sale, l-a aflat Paul Buţa. „Pe covor este stema regală foarte naivă realizată, înconjurată de lujeri. Iar inscripţia Nihil Sine Deo nu e corect scrisă, semn că femeile care l-au ţesut nu erau prea bune cunoscătoare de carte”, spune artistul, căruia nu i-a fost uşor să o convingă pe păstrătoarea lui să renunţe, desigur, contra unei sume însemnate de bani, la o asemenea comoară.

Iată că acum gălăţenii vor avea ocazia să-l admire la Slujba de Înviere.

Citit 3245 ori Ultima modificare Sâmbătă, 30 Aprilie 2022 20:55

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.