De curând, m-au dus pașii către locul în care, cu 32 ani în urmă, se sfârșea un regim catalogat drept totalitar, autoritar, dictatorial, şi începea un altul, care se dorea democratic: Târgoviște, unitatea militară de artilerie antiaeriană, devenită ulterior Complex muzeal subordonat Consiliului Judeţean Dâmboviţa, a cărei sugestivă și dominantă inscripţie zice: „Ofiţerul de cavalerie trebuie să fie şi călăreţ şi cavaler“!
Ne-a întâmpinat Anica Tofimov, supraveghetoare a complexului, persoană cu vaste cunoștinţe, care ne-a relatat, din memorie și din experienţa trăită, evenimentele istoricului și memorabilului an 1989. Cele mai importante dovezi și informaţii despre tragicul eveniment aflăm însă, pe de o parte, de la faţa locului, văzând, auzind și simţind urmele lăsate de gloanţe, sălile prin care au trecut dictatorul și soţia sa (cea în care li s-a luat simbolic tensiunea, cea în care au fost judecaţi), dar și din conţinutul cărţii comandorului Alexandru Popa.
Apărută la editura Primus în 2013, „Ultimul zbor cu soţii Ceaușescu“ este o carte autobiografică, de 180 pagini, scrisă într-un limbaj direct, fără figuri de stil, care prezintă destinul autorului, care, copil de ţăran fiind, ajunge pilot în flotila prezidenţială şi, ulterior, martor ocular al execuţiei cuplului Ceauşescu.
Poetul Pascu Balaci îl numește pe Alexandru Popa „o arhivă vie“, prin capacitatea sa uimitoare de rememorare și redare a momentelor trăite, încă din copilărie, până la Revoluţia din decembrie 1989.
Din 1990, comandorul Alexandru Popa şi-a desfăşurat activitatea, ca pilot, la Unitatea Specială de Aviaţie a Ministerului de Interne, iar în noiembrie 2008 a trecut în rezervă. A fost și comandant al acestei unităţi, având funcţie de general.
Comandorul, care a făcut parte din flotila prezidenţială, relatează episoade de la vizitele oficiale sau de la partidele de vânătoare (de urşi şi capre negre) ale lui Ceaușescu, dar și momentele dramatice din perioada care a dus la căderea dictaturii ceaușiste, incluzând şi zborul de la Târgovişte la Bucureşti, cu trupurile neînsufleţite ale soţilor Ceauşescu în elicopter, învelite în foi de cort.
Se pare, susţine autorul, că soarta cuplului Ceauşescu a fost decisă înainte de procesul înscenat, că se impunea să fie găsiţi vinovaţi, condamnaţi la moarte și nu întemniţaţi, mai întâi Nicolae Ceaușescu, apoi soţia sa, Elena. Aceasta din urmă ar fi solicitat: „Dacă tot vreţi să omorâţi dragostea dintre noi, împușcaţi-ne împreună“. Au murit strigând lozinci pentru ţară, dând dovadă de umanitate și demnitate, precizează autorul cărţii.
Comandorul Alexandru Popa a avut misiunea de a transporta în decembrie 1989 trupurile neînsufleţite ale dictatorului şi soţiei sale de la Târgovişte la București. Emoţionante au fost sentimentele pilotului în Sfânta zi de Crăciun 1989, zi în care au fost împușcaţi soţii Ceaușescu. Zi pe care a petrecut-o în preajma lor, luând contact cu trăirile lor, cu spaimele lor, cu nădejdea și demnitatea lor, având multiple și riguroase responsabilităţi: supravegherea, transportarea cadavrelor lor, care nu a fost lipsită de peripeţii (pe care le veţi descoperi citind cartea).
Pilotul a participat efectiv și înainte de 1989 la momentele oficiale, dar personale, din viaţa familiei prezidenţiale, precum vizitele de lucru, mersul la vânătoare și multe asemenea. Cu atât mai mult și mai mare e amalgamul de sentimente care au pus stăpânire pe autorul cărţii, atât la momentul producerii evenimentelor, cât și la momentul relatării lor în carte.
Revenind la tulburătorul moment al prinderii și aducerii cu elicopterul pe platoul unităţii militare de la Târgoviște a celor doi, aflăm că generalul Stănculescu s-a adresat ofiţerului parașutist astfel: „Dacă Tribunalul Militar îi va condamna la moarte, îi vom executa aici! Vor fi împușcaţi deci și doar în voi am încredere. Am nevoie de trei voluntari care să execute sentinţa! Care să fie ăștia, căpitane Ionel?“
Acesta a fost momentul când Nicolae Ceaușescu a strigat: „Trăiască România Socialistă! Trăiască România liberă și independenţa! Moarte trădătorilor! “
Printr-o mascaradă de proces, privându-i pe dictator și pe soţia sa de dreptul la un proces echitabil, Ion Iliescu (despre care se spune și a și demonstrat că și-a pregătit riguros portiţele de scăpare, prin emiterea unui decret, prin care a comutat pedeapsa capitală aplicată Ceauşeştilor, în simulacrul de proces, în detenţie pe viaţă), generalul Victor Stănculescu şi complicii lor i-au asasinat pe soţii Nicolae şi Elena Ceaușescu. Se spune/se știe că soarta/executarea dictatorului s-a hotărât în WC-ul de la MApN de către Iliescu, Voican Voiculescu, Victor Stănculescu şi Virgil Măgureanu. La scurt timp după terminarea așa-zisului proces, fără să mai aştepte recursul procesului de la Bucureşti sau ordinul de graţiere şi comutarea pedepsei, dictatorul și soţia sa au fost executaţi. Rămâne incertă graba de a-l ucide pe dictator chiar în sfânta zi de Crăciun și cine se află cu adevărat în spatele ordinului de asasinare, despre care se pare că Ceaușescu fusese avertizat la începutul lunii decembrie 1989, de către Egon Krenz, ultimul lider comunist al RDG.
Dincolo de „agenturile străine“ pe care însuși Ceaușescu le bănuia a fi în spatele înlăturării lui, sunt voci (Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie 1989“) care susţin că Stănculescu ar fi avut cele mai întemeiate motive, întrucât a sustras agenda cu parolele conturilor secrete ale lui Nicolae Ceauşescu, devenind, după Revoluţie, milionar în dolari, implicându-se în afaceri cu arme în Occident, locuind o perioadă de timp în Anglia. Generalul fost ofiţer de securitate Andrei Eugen Cristea a susţinut că și Mihail Gorbaciov l-ar fi avertizat pe Nicolae Ceaușescu cu privire la ceea ce urma să se întâmple, încă din 1987 (în timpul primei vizite pe care a efectuat-o în România) și i-a sugerat că ar fi bine să-și dea demisia din toate funcţiile.
Gloanţele din zidul unităţii militare de artilerie antiaeriană din Târgoviște și desenele trupurilor secerate de gloanţe pe trotuarul din imediata apropiere a zidului cu pricina sunt mărturie a sângeroasei revolte anticomuniste, care a avut drept scop înlăturarea regimului comunist totalitarist, instaurat în România de către Nicolae Ceaușescu.
