Inventatorul Alexander Graham Bell s-a născut pe 3 martie 1847, la Edinburgh, Scoția. În 1865, s-a mutat cu familia la Londra, unde, în 1868, a luat examenele de intrare la University College.
De la o vârstă fragedă, s-a ocupat de studiul sunetului și al auzului. În 1870 și-a întrerupt studiile și a emigrat cu familia în Canada. La 24 de ani, Bell a ajuns în Statele Unite, unde a predat la mai multe școli pentru surzi.
Dorința sa primordială era de a inventa o mașină care să poată reproduce vorbirea umană. Primind sprijin financiar de la doi investitori bogați, a reușit, în 1875, împreună cu asistentul său, Thomas A. Watson, să construiască un dispozitiv care să transmită voci recognoscibile ca sunete.
Bell și investitorii săi au decis să își protejeze proprietatea intelectuală, folosind brevete. Bell avea un brevet scris pentru transmiterea vorbirii printr-un fir electric. A solicitat acest brevet în Marea Britanie, pentru că la vremea respectivă brevetele britanice erau acordate doar dacă nu fuseseră acordate mai întâi în altă țară.
În februarie 1876, Elisha Gray a solicitat un brevet american pentru un telefon care folosea o rezistență variabilă bazată pe apă sărată. Bell a patentat dispozitivul său pe 7 martie 1876. Invenția sa folosea un design similar cu acela al lui Gray. Prin urmare, Gray a pretins că a inventat telefonul. Bell însă a stabilit conceptul înainte de Gray și a folosit propria sa configurație. De fapt, în 1875, Bell a depus un brevet pentru un rezistor variabil pe bază de mercur lichid, precedând brevetul lui Gray. Bell a trebuit să respingă în jur de 600 de procese până să îi fie recunoscută legal calitatea de inventator al telefonului.
Pe 9 iulie 1877, a fost organizată societatea Bell Telephone. Până la sfârșitul anului 1880, s-au produs peste 49.000 de telefoane în Statele Unite. Serviciul telefonic transcontinental a început în anul 1915.
Alexander Graham Bell a mai inventat fotofonul, la care sunetul putea fi transmis printr-un fascicul de lumină, precursorul fibrelor optice de astăzi. A lucrat şi la utilizarea câmpurilor magnetice pentru a înregistra sunete pe obiecte magnetizate.
A decedat pe 2 august 1922, la Baddek, Canada. În timpul funeraliilor sale, serviciile telefonice din Statele Unite și-au întrerupt activitatea timp de un minut.
