Septembrie, vremea se răceşte simţitor, aşa că e vremea ştiuuuuccciiii!!! Şi unde altundeva să o prinzi dacă nu în Deltă, locul în care ştiucile stau aliniate precum cărţile în bibliotecă, având gurile larg deschise pentru ca noi, pescarii, să le aruncăm direct cu lingurile în bot.
Daaa, frumoase vremuri trebuie să mai fi fost în urmă cu mulţi ani, când pescuitul la ştiucă era, frate, pescuit la ştiucă. Nu vrăjeală ieftină, să dai cu lingura în baltă şi să scoţi un pix de câteva sute de grame după sute de aruncături.
Nu mai sunt ştiucile care au fost, dar orişicât, aşa că, special pentru rubrica „Vieţii libere”, am făcut o expediţie de un weekend în Delta Dunării. Am plecat, aşadar, chitiţi pe ştiucă, dotaţi doar cu lansetele de spinning şi cu setul de linguri.
Nu am prins cine ştie ce, o recunoaştem, dar ne-am făcut damblaua cu câteva răpitoare ştiuci (vreo 25-30, în două zile), dintre care cea mai încrezută avea două kilograme.
În rest, pixuri şi stilouri de până la un kilogram, pe care le-am eliberat, în speranţa că vor ajunge la greutăţi impresionante până la următoarea expediţie.
Locul se numeşte Dunavăţu de Jos. Drumul până acolo a fost asfaltat, se ajunge în maxim două ore, iar cazarea te costă între 70 şi 120 de lei camera pe noapte. Şi, ca să îţi faci cu adevărat pofta de deltă, nu trebuie să ratezi un borş de peşte făcut de localnici (10 lei porţia) sau o ştiucă umplută (40 de lei, porţie pentru patru persoane).
Din Dunavăţu se ajunge uşor pe Holbina, Solomon sau Oaia, locaţii recunoscute pentru ştiucă. Între noi fie vorba, abia acum începe sezonul ştiucii, apa rece de octombrie urmând să coboare vegetaţia din ghioluri pentru capturi numeroase şi impresionante. Nu ar fi rău să daţi o tură pe acolo. Fir întins!
