Daniela Lăcrămioara Capotă și-a lansat vinerea trecută, la Paris Café, cartea de haikuuri ”Câmpul de rouă” – apărută în variantă bilingvă (română/ engleză – tradusă de Codrin George Capotă) la Editura Minela și prefațată de Mona Iordan și Adi G. Secară. Odată cu lansarea cărții, autoarea a expus și un grupaj de compoziții în acuarelă. Spicuim din comentariile serii:
”Daniela Lăcrămioara Capotă își concepe haikuurile cu o rigoare obsedantă, atât în privința formei – care, la acest gen literar, presupune multă strictețe, cât și a conținutului – care, la ea, cuprinde o diversitate de subtilități și insinuări sentimentale, distilat și discret sugerate, într-o manieră definitorie, aproape picturală, care o recomandă ca fiind un atent observator al lumii și-al vieții.” (I. Avram)
”In «Câmpul de rouă» se remarcă o putere deosebită a autoarei de a rămâne în starea de contemplație, atât de mult până când lumea pe care o explorează devine un loc doar al ei, o așezare în care sufletul își poate expune fragilitatea fără teamă. ” (Carmen Neacșu)
”Evenimentul s-a numit «Câmpul de rouă», dar tot atât de bine ar fi putut fi Iris, Iridis - Mesagerul zeilor, fiindcă irișii Danielei sunt tot atât de albaștri ca și cerneala din penelul cu care își scrie poeziile. Iris în grecește înseamnă curcubeu – deci, un arc de cerc ce unește cerul de pământ. Un arc de cerc diafan și subtil, sub cupola căruia stau poezia și pictura, într-o desăvârșită complicitate. Tablourile Danielei sunt asemeni poemelor sale, surprinzătoare, emoționante și senzitive. ” (Lucia Dan)
”O invitaţie spre o lume fragilă şi vibrantă, o adevărată simfonie din tulpini şi frunze, din petale colorate şi stamine, orchestrate delicat de un dirijor poleit de stări venite direct din suflet. Tuşa se simte ca o mână răcoroasă pe o frunte febrilă, uşoară şi vindecătoare... vindecătoare de relele lumii! Poetă şi artist plastic, Lacrămioara este, în primul rând, ca s-o cităm pe prietena sa Carmen Neacșu, un om frumos şi bun, înconjurată de prieteni, admiratori şi colegi.” (Cornel Gingărașu)
”Este greu să defineşti ceva care acum face parte din tine, ceva ce îţi conturează trăirile, e ca şi cum ai desconspira un secret; haikuul, parcă, mă aspiră din comunitate, mă face tăcută şi mă duce spre contemplaţie, spre natură, spre linişte, mă interiorizează, cred că ţine de faptul că, în fiecare din noi, există o dualitate (nu chiar ca în Dr. Jekyll si Mr. Hyde), mă opreşte din alergarea zilnică şi îmi aduce doza de serotonină, alături de Uţi, pisica mea care este paracetamolul, panadolul meu etc.” – ne-a mărturisit, printre altele, autoarea.
Astăzi, la ora 18,00, la ”Viața liberă”, va citi poetul și colegul nostru din București, Dumitru Viorel Neagu.
