Proiectul pentru înfiinţarea unei societăţi culturale şi literare, cu un program de stimulare, coordonare şi popularizare a preocupărilor de limbă, literatură şi cultură românească, a existat încă din timpul Şcolii Ardelene, fiind regăsit apoi în programul Revoluţiei de la 1848.
În 1860, mai mulţi cărturari ardeleni au adresat guvernatorului Transilvaniei, Emeric Miko, o petiţie prin care solicitau aprobarea unei adunări de constituire, care să discute statutele şi să definitiveze tema de organizare a unei astfel de societăţi culturale. Prin urmare, pe 23 octombrie 1861, la Sibiu, s-a ţinut şedinţa de inaugurare a Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura şi Cultura Poporului Român - ASTRA. La elaborarea statutelor au lucrat: George Bariţiu, Ioan Puşcariu, Timotei Cipariu şi Andrei Şaguna. Primul preşedinte al ASTRA a fost episcopul Andrei Şaguna.
Prin structura ei organizatorică, asociaţia a primit printre membrii săi, alături de români din Transilvania, reprezentanţi ai vieţii intelectuale din Banat, Crişana, Maramureş şi din celelalte provincii româneşti. La a doua adunare generală a asociaţiei, care a avut loc în 1862, s-a proiectat înfiinţarea a trei secţii, constituite abia în 1877: filologică, condusă de Timotei Cipariu, istorică, condusă de George Bariţiu, şi de ştiinţe fizico-naturale, al cărei preşedinte a fost numit Pavel Vasici. Prin reorganizarea din anul 1900, s-au adăugat alte două secţii, şcolară şi economică, iar în 1924 şi 1928 numărul secţiilor a crescut şi s-au produs şi alte modificări.
Societatea a avut reviste proprii: "Transilvania" - care a apărut în perioada 1868-1945, "Ţara noastră", condusă de Octavian Goga în 1907; colecţii precum "Biblioteca populară", "Biblioteca tineretului" şi o colecţie de nivel superior, pentru specialişti. Din fondurile proprii a fost editată "Enciclopedia română", apărută la Sibiu, în trei volume, în perioada 1898-1904, realizată de un număr mare de cărturari.
Ideea de unitate naţională s-a manifestat încă de la început, prin organizarea de prelegeri populare, conferinţe cu subiecte diverse: literatură, istorie naţională ş.a.; reuniuni, expoziţii etnografice şi agricole. Din primii ani, au fost întemeiate o bibliotecă centrală la Sibiu (azi, Biblioteca Judeţeană "ASTRA") şi biblioteci la sate. O realizare a asociaţiei este şi muzeul de la Sibiu, inaugurat în anul 1905. Din fondurile asociaţiei au primit burse de studiu generaţii de elevi şi studenţi, între care Octavian Goga, Victor Babeş ş.a.
