Actorul Jean Marais (nume complet Jean Marais-Villain) s-a născut pe 11 decembrie 1913, la Cherbourg, Manche, Franţa. A fost nu doar actor, ci şi regizor, jucând în peste 100 de filme şi având roluri în televiziune. De asemenea, s-a remarcat şi pentru talentul de scriitor, pictor şi sculptor.
Tatăl său a fost medic veterinar şi a luptat în Primul Război Mondial. Și-a părăsit familia, iar tânărul Jean Marais a fost dus la Paris la vârsta de patru ani. Acolo a fost crescut de mamă şi bunică. A urmat cursurile Liceului Condorcet, o şcoală de stat de prestigiu, unde a studiat cu viitorii săi parteneri de film Louis de Funes şi Jean Cocteau, dar şi cu personalităţi precum Jean-Paul Sartre.
La vârsta de 13 ani, a renunţat la cursurile Liceului Condorcet. Deşi nu îşi terminase studiile, a fost plasat într-o şcoală internat catolică. La 16 ani a părăsit şcoala şi s-a implicat în domeniul actoriei ca amator. După ce a fost respins de şcolile de teatru, a preluat un post de asistent de fotograf şi, de asemenea, a lucrat la un club de golf.
A debutat pe marele ecran în 1933, cu roluri în filme ca "L'Épervier", "Étienne" (1933), "Dans les rues" (1933), "Le Scandale" (1934), "L'Aventurier" (1934), "Le Bonheur" (1935), "Les Hommes nouveaux" (1936), "Nuits de feu" (1936). În 1937, la o repetiţie de scenă a "regelui Oedip", Marais l-a cunoscut pe Jean Cocteau, cu care a rămas prieten apropiat până la moartea acestuia.
Jean Cocteau a avut o influenţă majoră asupra vieţii şi carierei lui Jean Marais, fiind distribuit în aproape toate filmele sale. Împreună, au făcut o serie de pelicule clasice între care amintim: "La Belle et la Bęte" (1946), "Orpheus" (1950) şi "Le Testament d'Orphée" (1960).
Între anii 1960-1970, a jucat în câteva comedii populare, între care trilogia "Fantomas" (1964). A jucat împreună cu mulţi actori francezi importanţi ai momentului, între care Louis de Funes şi Mylene Demongeot în trilogia "Fantomas", precum şi Jean Gabin, Guy Delorme, Bourvil, Danielle Darrieux, Michele Morgan, Yves Montand.
Jean Marais a primit numeroase premii şi a fost recunoscut internaţional pentru contribuţia sa la arta cinematografică, fiind decorat şi cu Legiunea de Onoare a Franţei (1996). Şi-a petrecut ultimii ani în locuinţa sa din Vallaruis, în sudul Franţei, unde s-a dedicat picturii, sculpturii şi ceramicii. A scris şi un volum autobiografic intitulat: "Histoires de ma vie" (1975).
S-a stins din viață pe 8 noiembrie 1998.
