Pe 15 august 1944, a avut loc Operațiunea "Dragoon", invazia realizată de Aliați în sudul Franței. Operațiunea era planificată inițial să aibă loc în cooperare cu Operațiunea "Overlord", aterizarea aliaților în Normandia, dar lipsa resurselor a dus la anularea celei de-a doua. Scopul operațiunii a fost de a asigura porturile vitale de pe coasta franceză mediteraneeană și de a mări presiunea asupra forțelor germane, prin deschiderea unui al doilea front.
Invazia a început printr-o parașutare a trupelor aliate în spatele liniilor inamice, pentru a asigura legături de transport vitale, fiind urmată de un atac puternic al unor elemente din armata americană, care a aterizat pe plajele Côte d'Azur, sub acoperirea unei forțe navale mari, iar, peste o zi, de forțe ale armatei franceze. Aceste forțe au atacat trupele împrăștiate ale armatei germane, slăbite de relocarea diviziilor sale pe alte fronturi.
Împiedicate de superioritatea aeriană a aliaților și de o revoltă pe scară largă a Rezistenței Franceze, forțele slabe ale Germaniei au fost înfrânte rapid.
Germanii s-au retras în nord prin Valea Rhône, pentru a stabili o linie de apărare stabilă la Dijon. Unitățile mobile aliate i-au depășit pe germani și au blocat parțial drumul la Montélimar. Lupta care a urmat a condus la un impas, fără ca nicio parte să poată realiza un progres decisiv, până când germanii ar fi putut să-și finalizeze retragerea și să se retragă din oraș. În timp ce germanii se retrăgeau, francezii au capturat porturile importante Marsilia și Toulon, punându-le în funcțiune imediat.
Germanii nu au reușit să păstreze orașul Dijon și au ordonat o retragere completă din sudul Franței, sub atac aliat constant. Armata germană s-a retras spre nord, urmărită de forțele aliate. Luptele s-au oprit în cele din urmă la Munții Vosgi, unde armata nazistă a reușit să stabilească o linie de apărare. Forțele aliate au trebuit să se reorganizeze și să se confrunte cu o rezistență germană rigidă, ofensiva fiind oprită pe 14 septembrie 1944.
Operațiunea "Dragoon" a fost considerată un succes de către aliați. Aceasta le-a permis să elibereze cea mai mare parte a sudului Franței în doar patru săptămâni, provocând pierderi grele forțelor germane, deși multe dintre cele mai bune unități germane au reușit să scape. Porturile franceze capturate au fost puse în funcțiune, permițând aliaților să rezolve multe probleme de aprovizionare.