Poetul și dramaturgul spaniol Pedro Calderon de la Barca s-a născut pe 17 ianuarie 1600, la Madrid.
A fost obligat indirect de către părinții săi să devină preot, ei condiționând moștenirea sa de exersarea carierei de preot. Astfel, Calderon a studiat în cadrul Colegiului Imperial de iezuiți din Madrid. A continuat în universitățile din Alcala și Salamanca, dar în 1620 a abandonat studiile religioase, optând pentru cariera militară, spre supărarea tatălui său. Trei ani mai târziu, a debutat ca dramaturg, cu o comedie intitulată "Dragoste, onoare și putere".
A călătorit în Italia și Flandra, iar, din 1625, a contribuit la Curtea regală cu un repertoriu dramatic apreciat de regele Filip al IV-lea. În 1635, a compus "Cea mai mare încântare, dragostea", cu ocazia inaugurării teatrului din cadrul Palacio del Buen Retiro, fiind de asemenea organizatorul a multe și rafinate spectacole dramatice.
În prima parte a creaţiei sale, perioada realistă, Calderon reordonează, condensează și reelaborează formula dramatică din opera celui care i-a fost model, Lope de Vega, stilizând realismul costumbrist (de moravuri) și apropiindu-l astfel de stilul curtezan, în opere precum: "Primarul din Zalamea", "Cel mai mare monstru", "Doctorul onoarei sale".
În cea de-a doua parte, perioada mitică și simbolică, dramaturgul inventează, depășind repertoriul cavaleresc, configurând un teatru esențialmente liric, ale cărui personaje - dezechilibrate în interiorul lor din cauza unor pasiuni tragice - tind către simbolic și spiritual, așa cum apar în "Prințul constant", "Magicianul prodigios" sau "Devotamentul crucii". Personajul său cel mai cunoscut este însă teribilul Sigismund de Polonia, din "Viața este vis", considerată capodopera teatrului calderonian. De asemenea, Calderon duce la perfecțiune așa-numitul "auto sacramental", piese alegorice într-un singur act, reprezentând tema euharistiei: "Marele teatru al lumii", "Cina regelui Baltazar".
Bine înrădăcinat în tradiția dramatică spaniolă, Calderon o reînnoiește cu o producție teatrală considerabilă și variată, de aproximativ două sute de piese: auto sacramentale, poezii și broșuri de piese muzicale scurte, comedii și interludii, piese lirice înfrumusețate cu coregrafie, drame istorice și morale, care dezvăluie geniul unui autor profund creștin, unul dintre maeștrii teatrului spaniol.
S-a stins din viață pe 25 mai 1681, la Madrid.
